Numai niște gânduri. Poate niște profeții brucanice pentru cârcotași. Poate amprenta unui spirit limpede și riguros de clasicist. Sunt gânduri despre niște oameni care s-au întâlnit pentru că se simt bine împreună. Pentru că sunt mai mult generoși decât egoiști. Pentru că unii din ei au găsit puterea să ajute și pe alții. Cinste lor. Aici au mai apărut și niște alți oameni. Oameni simpatici poate. Oameni care însă se cred superiori. Dar să-i lăsăm la o parte pe superiori. Că ei sunt. Să lăsăm și drumul până la Iași, că a fost frumos ca și cel de la întoarcere. Să lăsăm frumusețea orașului, cazarea bună și ieftinătatea taxiurilor. Nu voi spune nimic rău despre niște oameni care s-au reunit să dea la iveală mai mult decât o fac în sânul Internetului. Fiecare are veleitățile lui. Să încerc să nu îi calc pe bătături. Fiecare om este un ciudat în felul său. Dar atunci? A fost o seară, 31 octombrie 2003 să însemnăm pe răboj, de sărbătoare a poezie.ro. Nu mai puțin de trei lansări de carte. Oriana, Degeaba, Filip au fost prezenți fizic sau nu cu rodul muncii lor. Aș zice comparabil sau mai bun decât al celor din lumea hârtiei, o lume căreia i se cam cântă prohodul. Da, da, prohodul. În curând acești înaintași conservatori nu vor mai fi decât amintire. Se naște o forță din acest site. Valul înnoitor al literaturii române. Oare va rezista el veleităților și va trăi ca o a doua și mult mai glorioasă, pentru că e într-o cultură matură, Junime?