Pagina: 2 : 1
A fost odat’...
:
Poezie 2005-05-20 (9956 afişări)
A murit...
:
Poezie 2003-05-29 (9180 afişări)
Acasă
:
Poezie 2005-12-07 (13251 afişări)
Aducerile-aminte
:
Poezie 2005-06-24 (11861 afişări)
Aeternitas
:
Poezie 2005-10-14 (9220 afişări)
Agonie
:
Poezie 2005-09-06 (9483 afişări)
Am fost...
:
Poezie 2003-05-29 (10896 afişări)
Amurg
:
Poezie 2005-10-14 (24606 afişări)
Apostolul
:
Poezie 2005-10-14 (17167 afişări)
Apostolul
:
Poezie 2005-10-14 (9626 afişări)
Apus
:
Poezie 2005-10-14 (13436 afişări)
Asfințit
:
Poezie 2005-10-14 (12877 afişări)
Așteptare
:
Poezie 2005-10-14 (10537 afişări)
Așteptare
:
Poezie 2005-10-14 (10598 afişări)
Așteptare
:
Poezie 2005-10-14 (11093 afişări)
Atunci
:
Poezie 2005-12-07 (9582 afişări)
Bătrâni
:
Poezie 2005-12-07 (15749 afişări)
Cade-o lumină
:
Poezie 2005-06-24 (9351 afişări)
Cain
:
Poezie 2005-12-07 (9027 afişări)
Cântă moartea
:
Poezie 2005-12-07 (13205 afişări)
Cântec
:
Poezie 2005-12-07 (13006 afişări)
Cântece
:
Poezie 2005-12-07 (24431 afişări)
Cântece
:
Poezie 2005-12-07 (8394 afişări)
Cântece
:
Poezie 2005-12-07 (8956 afişări)
Cântecele mele
:
Poezie 2005-12-07 (10144 afişări)
Cărbunii
:
Poezie 2009-10-11 (10958 afişări)
Ceahläul
:
Poezie 2002-10-23 (10661 afişări)
Cetind pe Baudelaire
:
Poezie 2013-03-21 (6667 afişări)
Chemare
:
Poezie 2006-05-16 (8677 afişări)
Clăcașii
:
Poezie 2008-02-07 (15219 afişări)
Coboară toamna...
:
Poezie 2006-05-16 (31153 afişări)
Cosașul
:
Poezie 2009-10-13 (9987 afişări)
Craciunul copiilor
:
Poezie 2004-10-05 (24962 afişări)
Dăscălița
: poezii pentru copii
Poezie 2005-09-25 (26633 afişări)
Dascălul
:
Poezie 2009-10-11 (10577 afişări)
De demult...
:
Poezie 2006-05-16 (25606 afişări)
Departe
:
Poezie 2009-10-12 (10727 afişări)
Din larg
:
Poezie 2010-04-28 (9960 afişări)
Doina
:
Poezie 2008-11-12 (33820 afişări)
Dorinta
:
Poezie 2002-12-06 (13006 afişări)
E sărbătoare
:
Poezie 2008-02-07 (10395 afişări)
Eu știu un basm
:
Poezie 2009-10-11 (8094 afişări)
Fără țară
:
Poezie 2009-10-21 (10067 afişări)
Fată mare
:
Poezie 2002-10-23 (9445 afişări)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909
Poezie 2005-07-16 (8030 afişări)
Graiul pâinii
:
Poezie 2009-10-13 (7959 afişări)
În mine câteodată
:
Poezie 2009-10-26 (9413 afişări)
Pagina: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografie Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|
Texte Recomandate
