Biography Bjørnstjerne Bjørnson
Bjørnstjerne Martinus Bjørnson (n. 8 decembrie 1832 - d. 26 aprilie, 1910, Paris) a fost poet, prozator, dramaturg, ziarist È™i om politic norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1903, supranumit Victor Hugo al Norvegiei, cel mai de seamă reprezentant al literaturii scandinave moderne, după Ibsen.
Motivația Juriului Nobel:
"ca recunoaștere a marii, nobilei și variatei sale activități literare, distingându-se întru totul prin prospețimea inspirației și prin minunata puritate a sufletului"
S-a născut în localitatea Kvikna din È›inutul Østerdalen. Tatăl său era pastor luteran de È›ară, iar mama era fiica lui Richard Nordraak, compozitor autor, în 1864, al muzicii imnului naÈ›ional norvegian pe versurile din 1856 ale lui Björnson. Studiază dreptul la Christiania. ÃŽn anul 1857 a fost director al teatrului din Bergen, iar în 1859 a condus ziarul "Aftenbladet" din Christiania. ÃŽntre anii 1865 - 1868 a fost director al Teatrului naÈ›ional din Christiania È™i a editat în 1866 revista "Norsk Folkeblad". Se dovedeÈ™te a fi un mare gazetar È™i un luptator tenace pentru emanciparea teatrului norvegian de sub tutela daneză (vreme de patru secole, până la 1814, Norvegia fusese provincie daneză).
Scriitor patriot, preocupat de viaÈ›a È™i destinul poporului său, Bjørnson s-a vrut un martor È™i un implicat al istoriei din partea omului simplu È™i sărac, un moralist optimist a cărui deviză literară este conÈ›inută în această frază: "există două feluri de cărÈ›i: cele care sporesc în om dragostea de viață È™i dorinÈ›a de a făptui binele È™i cele care nu fac acest lucru; primele sunt bune, celelalte sunt rele oricât de splendide È™i geniale ar fi în detaliile lor.
Opera:
Synnøve Solbakken, 1857 - nuvelă din viaÈ›a țăranilor
Mellem Slagene (Între bătălii), 1857
Arne, 1858 - nuvelă
En glad gut (Un flăcău vesel), 1860, nuvelă
Sigurd Slembe, 1862 - trilogie dramatică, o capodoperă a teatrului istoric
De Nygifte (Tinerii căsătoriți), 1865, prima comedie modernă norvegiană
Fiskerjenten (Fata pescarului), 1868 - roman
Digte og Sange (Poezii și cântece), 1868 - versuri
Sigurd Jorsalfar (Sigurd cruciatul), 1872 - dramă istorică
Brudeslatten, 1872
En Fallit, 1875
Kongen, 1877
Leonarda, 1879
Støv (Praf), 1882 - povestire
Over Evne (Peste puterile noastre), 1883 - prima parte; 1895, partea a doua, dramă socială
Nar den ny vin blomstrer (Când mustul fierbe), 1909, ultima operă, piesă socială
|