agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ The oak
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-07-04 | [This text should be read in romana] |
Daniela Luca
in alt apus privirea se ascunde in pasi de dans ca-ntr-o sala de bal in oglinda siluetele par mai discrete ochi tai ard viata ca-ntr-un pocal cind string laolalta chemari de pasari departe atingeri de muguri aproape o albie in care arborele vietii se adinceste asteptind rasarituri pe frunze Plesca Adriana Doina ネ亙 Timpul ni se scurge tainic personale [ ] - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de cトフトネina vieru [Atum] 2005-04-01 | | Astトホi nu am timp sト mト joc de-a v-aネ嬖 ascunselea fiindcト astトホi trebuie sト cresc aネ兮 テョmi spun pトビinネ嬖i prietenii iubiネ嬖i ネ冓 astトホi nu am timp sト mト joc de-a baba-oarba fiindcト astトホi trebuie sト intru la facultate ネ冓 sト iau masteratul ネ冓 sト テョmi clトヅesc minuネ嬖os o carierト cトビトノidト ciment cトビトノidト astトホi nu am timp sト mト joc leapネ兮 fiindcト astトホi trebuie sト mト cトピトフoresc ネ冓 sト cresc un copil ネ冓 sト テョi asigur baza unui drum prin viaネ崙 ah, astトホi nu vom avea timp sト jucトノ ネ冩tron fiindcト sunt bトフrテ「nト ネ冓 fiindcト mテ「ine va trebui deja sト dorm... M-au atins aceste ganduri personale ale Catalinei in care surprinde cum lasam sa ni se prelinga printre degete clipele care ne alcatuiesc viata.Uitam adesea sa traim intens momentul prezent,confiscati mereu de urgente reale sau uneori imaginare, un"trebuie" permanent ne inunda motivatiile actiunilor noastre .Am ghicit printre randuri invitatia spre trairea bucuriei ,acum in momentul prezent care dipare atat de repede ,facandu-i loc altui moment , pavand astfel drumul catre fericire. Iti doresc de ziua ta sa poti trai plenar si sa gusti intens clipa care te anunta ca ai mai adaugat un inel de aur varstei tale. Dan - Alexandru Alexandru dumnezeu e iubire テョmi ziceai ネ冓 mト ascundeam dupト colネ孛l monitorului albastru speriat iubire e uterul mamei mele iubire e tranzistorul ars stins cu lacrimi iubire e sarah connor - skin on skin la etajul 2 al unui bloc de pe primトプerii テョn care nu existト cer nu existト pトノテ「nt o combinaネ嬖e de fulgi de nea cratere din marte telefoane テョnchise calendare cu file ネ冲erse 12 grade riechter sub o coajト de nucト golitト de puネ冲iul cu pistol cu bile trase テョn perdeaua de albastru care テョmi sechestreazト privirea sub cer asta e iubire, draga mea dar iatト, azi, dumnezeu e iubire! Ana Suter Muza ネ冓 artistul cu pumnii strテ「nネ冓 pe tテ「mplele crude numトビam テョn gテ「nd secundele dizolvate テョn paharul cu vin roネ冰 cu anii fragezi ネ冓 ochii pete nemarginitト テョn sclipiri de galben mテ「ngテ「i a grafit contururi alese nici un abis nu ar putea sト mト テョnghit-acum eu sunt deasupra lor eu sunt al meu stトパテ「n nici chinuri テョn cトビnuri nu cresc alte mai bトフrテ「ne luceネ冲e a tinereネ嫺 ネ冓 trトナre sテ「ngele テョn spirale alung cu degetul テョnceputul unei stトビi febrile nu vreau sト テョnec sublimul テョntr-o farfurie cu lapte alung tトツeri la varf de iarba trec テョn zbor de dimineþi sunt pasトビe larg cuprinsト de zboruri (versuri extrase din poemul O femeie frumoasト - Cトフトネina Vieru) "Cテ「nd Uitarea ネ冓 Furia duc lupte grele aネ册zate ficare テョn cテ「te un colネ de テョntuneric, tテ「nトビul pui de lup, stトパテ「nit de テョndoialト, jurト cト, adus din nou テョn faネ嫗 Tatトネui Soare, va reuネ冓 sト nu priveascト Pトノテ「ntul." Iar tu ネ冲ii lupta pe care tテ「nトビul lup o duce apoi cu sine. Aネ兮 cト ネ嬖ne-te cu o mテ「nト de o razト si cu alta de un fir de pトノテ「nt, fト-te mijloc. Gustト din roadele de jos pentru cト farト firul de pamテ「nt, galbenul de sus, e doar o sclipre caldト. Fトビト sclipire brunul pトノテ「ntiu devine humト. Sト vedem unde テョネ嬖 feネ嬖 ecoul. Locul unde テョネ嬖 meネ冲ereネ冲i o sferト de hテ「rtie sト-ネ嬖 fie veネ冢ic. La mulネ嬖 ani! Lucian Preda "mト trezesc ネ冓-n dreapta colega mea de facultate テョネ冓 doarme mahmureala テョmi pute gura a trupul ei ce se foia azi-noapte prin cearceafuri " De facultate si carte am mai auzit dar sa puta in halul ala nu accept! Ziua dorm apus de luciul astrului iar noaptea ma strecor nevazut incoerent cu ochii bulbucaati Acum e momentul pentru a afla pentru a dorii, pentru a sporii drama sufletului meu rapus Ma tem ca va fii o noua zii insorita cine stie si vrea este Cheia. La multi ani pentru tine. Livia ネtefan ***ai de zece mii de ori pe minut revoluネ嬖i karmice dar lasト, mai bine sufli テョn pトパトヅii de cテ「te ori vin metaforle sト-ネ嬖 batト テョn vテ「rful creoinului - alo, Cトフトネina, eネ冲i pe foaie? te mai cuibトビeネ冲i テョn corzile vibrテ「nde ale chitトビii cテ「nd sunt cuvintele neacordate? se strテ「ng uネ冩r テョn jurul braネ嫺lor atingerile verii picurテ「ndu-ネ冓 nectarul dintr-un vテ「rf de curcubeu fトビト nume zテ「mbeネ冲i dintr-o nuanネ崙 mai テョnchisト ネ冓 テョntテ「rziatト a ploii spre cトネトフorii prトデuiネ嬖 ai imaginaネ嬖ei oferindu-le テョncト un fursec cテ「t un poem de la mulネ嬖 ani*** Adina Batテョr zテ「mbetul tトブ de luminト lテ「ngト apele lungi fトツea curcubeie ネ冓 spirale de vanilie pe buzele naufragiate de vテ「nt s-au adunat parce ネ嬖-au cテ「ntat frumuseネ嫺a printre atテ「tea vedenii aterizテ「nd pe umerii anilor cu o singurト clipire fratele lor cel mic ネ冩ptea doar din hornuri テョmpletind firele de nisip viネ冓niu ネ冓 se mira cテ「tト viaネ崙 テョntr-un singur suflet cテ「tト viaネ崙 テョntr-un singur glas apoi s-a aネ册zat テョn mテ「inile tale cトブネ a adormit acolo mi-a spus cト se bucurト de noul sトブ cuib ネ冓 dacト mト テョntrebi cred cト テョネ嬖 poartト ecou poveネ冲ile cu cenuネ卞ビese moderne pテ「nト sus テョn norii de unde s-a desprins Codrina Verdeネ prin dimineネ嬖 de viaネ崙 te modelez frumoasト ネ冓 departe nu am sト te las singurト aネ册azト-ネ嬖 infinitul pe umerii mei leapトヅト-ネ嬖 feminitatea (nu mai este la modト) nisipul curge invers テョn clepsidrト テョmi potrivesc pasul cu statuile ce plテ「ng mai tai un gテ「nd de pe tテ「mple despre viaネ崙 ネ冓 nonsensurile ei mトピor absurdul din tine cu un termometru spart de ce nu ネ嬖i mテ「inile pe suflet viaネ嫗 se mestecト la nesfテ「rネ冓t ochii tトナ picteazト atomi de sunete cafenii nu テョmi rトノテ「ne decテ「t sト tac peste o clipト dintr-un veac varsト-te peste mine ネ冓 suspendト-mi rトヅトツinile o sト bem visarea cu paiul unei inocenネ嫺 puerile テョn timp ce vei fi tテ「rテ「tト spre maturitate Maria Mi-am amintit astazi ceva din ce imi marturisea cineva, fiindca am gasit un melc in gradina. Spunea ca i se pare mic si jalnic... Dar sa fie chiar asa? Eu nu vad asta, cand privesc un melc. Eu vad Natura. Vad maretia ei, vad puterea Naturii si insignifianta mea. Cred ca ar trebui sa fim mai atenti la ceea ce ne invata ea, la tot ce am putea invata de la fiecare faptura sau planta. Chiar si de la melc... Linistea, calmul, rabdarea de a observa totul cu alti ochi, intelepciunea, tacerea. Ai incercat vreodata sa privesti lumea noastra cu ochii unui melc? *** - cu acest text apare pe poezie Cトフトネina Vieru - e un moment de experiment pe care ni-l impune, dacト reuネ册ネ冲i sト te prinzi テョn mrejele lecturii, atunci totul e bine pentru tine ca cititor, dar dacト cauネ嬖 dintru テョnceput ineditul se pare cト nu vei merge alトフuri de autoarea noastrト decテ「t caネ嬖va paネ冓. Ei uite cト acum eu mト aflu aici tocmai cト am acceptat experimentul. Dupト primele テョntrebトビi ca un fel de incitare, ne desprindem ネ冓 ajungem テョn realul pe care テョl trトナm zilnic. Ei, lectura cred ca iネ冓 atinge scopul Parca totul este derulat cu viteza marita in fata ochilor tai. Apoi liniste. Peste 15 minute urmatorul metrou, alte persoane, aceeasi fuga dezordonata... Te simti jalnic? Te simti mic si insignifiant sau, dimpotriva, ti se pare total inutila aceasta graba 窶彗 lor窶, cand tu ai tot timpul din lume? Cand fiecare dintre noi are tot timpul din lume? Pentru ce sa intram in cerc, pentru ce sa alergam si noi de la un metrou la celalalt? Catalina ne duce テョntr-o lume parcト creatト intenネ嬖onat atat de real pentru noi cititori, te regトピeネ冲i acolo printre rテ「nduri. Proza este autenticト, scrisト fトビト prea multe pretenネ嬖i, iar cテ「nd o scriere provoaca discuネ嬖i, atunci autorul poate fi fericit. Desigur cト eu m-am decis sト urmトビesc doar proza autoarei, ネ冓 observ cト テョn fiecare scriere テョネ冓 schimbト perspectivele ネ冓 natura argumentelor, de la un text la altul. Din punctul de vedere al eticii, al mesajului social pe care テョl comunicト e o テョnscriere a absolutului vトホut dinspre exterior spre interior. Desigur cト textele Cトフトネinei pornesc de la o anumitト filosofie, abordテ「nd anumite teme. De la lumea privitト prin ochii minusculi ai melcului se sare la o tema interiorizatト mai mult despre fericire. Teme de studiu, care テョネ嬖 vor pune pe parcursul citirii lor テョntrebトビi, la care cauネ嬖 ネ冓 rトピpunsuri. Se pare cト subiectele sunt abordate doar dintr-un singur punct de vedere cel al autorului, rトノテ「ne ca ネ冓 cititorul sト テョncerce sト atingト Fericirea... *** Cトフトネina e la vテ「rsta テョntrebトビilor テョn proza sa テョncearcト diferite ipostaze tocmai pentru a-ネ冓 demonstra o realitate ネ冓 anume realitatea de a exista テョn aceastト lume, de a se vedea singurト de la テョnalネ嬖mea gテ「ndurilor, dar ネ冓 pentru a fi vトホutト de alネ嬖i, problematizeazト, pentru obネ嬖nerea rezultatului, テョncearcト sト se detaネ册ze de ce scrie, dar de fapt se afundト tot mai mult. Incearcト o definire a caracterului ei ネ冓 a ceea ce テョnseamnト ea pentru cei din jur *** Proza de テョnceput este un fel de confesiune, uneori privitト prea grトッit, alteori insistテ「nd asupra unor aspecte care te distrag lecturii. In textul de faネ崙 *** tema propusト este trトヅarea 窶 apoi dupト aceasta temト esenネ嬖alト pentru personalitatea unui om, ne テョndeamnト duios spre acea stare de meditaネ嬖e cテョnd totul nu mai are nici o vinト ネ冓 chiar nu se gトピeネ冲e nici o vinト 窶 Rugaciunea. In condiネ嬖ile astea, cum sト iert? Cum sa uit? Cum sa iubesc? Invata-ma sa ascult, sa iert! Ajuta-ma sa iubesc asa cum iubesti Tu, ajuta-ma sa cred in puterea Ta de a vindeca rani atat de adanci! Amin. *** Cトフトネina prin textele sale mai mult テョnclinate spre o anumitト filosofie テョncearcト sト priveascト viaネ嫗 din anumite puncte de vedere, テョncearcト rトピpunsuri dar care se テョncheie tot cu テョntrebトビi, se pare cト subiectul propus テョncト nu s-a テョncheiat. In textul de faネ崙 doar prin rugトツiune cred cト va izbuti, pentru ca doar rugaciunea poate sト aducト テョn suflet dragoste, liniネ冲e ネ冓 pace. Se テョntreabト cum poate sト ierte pe cineva, raspunsul ar fi: Cテ「nd vei vedea pe cineva cト te urトκ冲e, sau te nedreptトκ嫺ネ冲e, fie cu dreptate, fie cu nedreptate, テョncepe sト-l pomeneネ冲i la rugトツiune. Dintr-o confesiune テョn alta uite aネ兮 ni se deschide sufletul nemトビginit al Cトフトネinei, テョncercテョnd diverse ipostaze: Degeaba sustin ca 窶彡lipa absoluta窶 isi merita toate lacrimile窶ヲ Sunt minciuni窶ヲ Totul e o minciuna. Totul e distorsionat de dorintele mele, de visele mele( daca nu cumva si ele sunt doar minciuni), de mine. Probabil ca acea clipa absoluta nici nu exista. Probabil ca nici macar eu nu am simtit-o窶ヲProbabil ca doar mi-am dorit sa o simt窶ヲ Unde esti, Vlad, cand am nevoie sa imi intaresti amintirea acelei clipe de fericire? Neputinネ嫗 este doar o incapacitatea a acelui moment, imposibilitatea de a ネ冲ii sト-ネ嬖 rトパsunzi la テョntrebトビi, poate dacト nu ar fi fost un monolog totul parea altfel, dar se pare ca テョn majoritastea textelor テョncercarea de rトピpunsuri eネ冰eaza, pテ「nト la urma parcト ne ducem undeva spre irealizabil, adicト spre ceva imaginar. *** Tema urmトフoarea cea a lacrimilor este actualト テョntrucテ「t consider cト asistトノ テョn zilele noastre la o crizト profundト a trトナrilor interioare, a modului de a ne テョnネ嫺lege mai テョntテ「i pe noi ネ冓 apoi pe ceilalネ嬖 sunt de fapt crize existenネ嬖ale determinate tocmai de absenネ嫗 dimensiunii spirituale. Mesajul transmis este de cele mai multe ori diluat ネ冓 denaturat. Desigur cト descoperim aspecte corelative care circumscriu subiectul acestei comunicトビi, fトビト a detalia テョnsト acele idei care sunt deja foarte prezente ネ冓 mult dezvoltate テョn lucrトビi ample. De ce oamenii se apropie テョntotdeauna de cei care ii resping? De cei care ii trateaza cel mai rece? Ce e in neregula cu firea umana? Este auto-mutilarea prezenta in fiecare dintre noi? Este masochismul la fel de prezent ca si sadismul in Om? Cum se face ca, pe fiecare lacrima ce trece, cu fiecare lacrima pe care o varsam pentru cineva, acela ne este mai drag, mai aproape de inima noastra, si suferim mai tare, plangem mai mult? Eu stiu de ce fac asta EU, dar imi este imposibil sa inteleg felul in care aleg si in care gandesc ceilalti窶ヲ *** Ce este 窶徭trigatul de mut窶 despre care vorbesc in poeziile mele? E destul de greu sa intelegeti, daca nu ati strigat niciodata de pe marginea unei prapastii si nu ati auzit cum va raspunde decat ecoul窶ヲ Strigatul de mut e strigatul acelor oameni are au nevoie de ajutor, dar nu o spun. Si trebuie sa vezi durerea in ochii lor, sa o simti in tremuratul buzelor lor窶ヲ Si atunci cand, si daca, mai ales, reusesti asta, vei auzi atat de tare strigatul lor de ajutor, incat iti vei pune mainile la urechi! *** textele par uneori ciudate, dar ciudatト ne este viaネ嫗 atunci cテ「nd nu avem destul curaj si iubire pentru a-i arunca o privire lucidト ネ冓 detaネ兮tト. Si, atunci cテ「nd reuネ冓m, ajungem sa fim atinネ冓 de fiorul copleネ冓tor al tainei eterne care este totdeauna prezentト atテ「t alトフuri cテ「t ネ冓 テョn noi. Ajungem la concluzia cト nu ネ冲im nimic depsre aceastト lume, la fel cum nu cunoaネ冲em mai nimic despre noi テョnネ冓ne. De multe ori ne テョnsoネ嫺ネ冲e sentimentul misterios ca am putea trai altfel. Uneori テョntテ「lnim oameni ネ冓 scrieri care, conferindu-ne o traire tainica ネ冓 cu totul aparte, ajung sト ne vorbeasca despre acel altceva - despre viaネ嫗 trトナtト altfel. Cat sa ma gandesc la tine, ca sa se puna la socoteala ca te iubesc? Cat sa te visez, ca sa pot spune 窶彭a, il iubesc窶? 窶廛a, ma gandesc la el ?窶 Cat nu as da sa existe o definitie a ceea ce noi, muritori ignoranti si insensibili, numim 窶彭ragoste窶. Ceea ce noi definim ca fiind cel mai frumos sentiment, cel mai pur, este, de fapt, murdarit de realitate, de nevoi sociale. Sentimentul care ar fi trebuit sa fie cel mai puternic se lasa invins de orice piedica, mai grea cu putin decat un ac. Asta e dragostea pe care o slaviti voi?! Asta intelegeti prin 窶徭entimentul suprem窶 de care vorbiti inchisi in birourile voastre sau in vilele izolate termic, fonic, etc? *** Desigur cト mereu din fiecare text vom desprinde o prima impresie. Aflトノ astfel mai tirziu cト realitatea care ne preocupa este numita de alネ嬖i, prin termeni sofisticaネ嬖, aici la Cトフトネina totul e simplu spus aネ兮 ca la o lecネ嬖e de viaネ崙 ネ冓 despre viaネ崙, teme dezbトフute, doar din principiul autoarei, doar aネ兮 cum percepe ea anumite realitトκ嬖. Cui ii scrii cand cei despre care vrei sa scrii, reprezinta "toti"? Cu cine vorbesti despre durerea pe care o porti in suflet, cand durerea e pricinuita de toti? Suntem singurii nostri prieteni, cei mai devotati si mai critici. Suntem singuri pe lume, si nimic nu poate schimba asta. Cine ne-ar intelege durerea cel mai bine, daca nu propria noastra durere? Cine ar plange mai sfasietor pentru visele zdrobite, daca nu propriile noastre vise?Ma intreb daca notiunea de 窶彡el mai bun prieten窶, a fost introdusa, probabil, pentru a ne indulci constientizarea singuratatii... *** Puネ嬖ni dintre noi mai reflectトノ profund asupra aceea ce a devenit la ora actuala viaネ嫗 noastrト. Unii spun cト trebuie sト ne trトナm viaネ嫗, ca e mai bine sト ne lトピトノ cugetトビile pentru vremea cテ「nd vom fi bトフrini. Cトフトネina テョネ冓 テョncepe cursul vieネ嬖i spre maturitate deplinト paunテ「ndu-ネ冓 cテ「t mai multe テョntrebトビi la unele テョネ冓 rトピpunde singurト, iar altele rトノテ「n ca momente de meditaネ嬖e. テ始 fiecare text se pare cト joacト un anumit rol, sau mai bine zis cト テョndeamnト la un joc al minネ嬖i ale cトビui reguli nici mトツar nu ne sunt impuse. Dacト ne concentram atenネ嬖a asupra textelor ne dトノ seama cト nu este vorba de un joc oarecare, ci de unul special, care este chiar viaネ嫗 noastrト. Paradoxal, chiar dacト nu ネ冲im de unde venim テョn aceasta viaネ崙 ネ冓 unde vom ajunge cテ「nd se va テョncheia, ne facem timp sト ne oprim ネ冓 sト テョntrebam sau sト ne テョntrebトノ incotro mergem. Din nou, dupa o perioada de stagnare, scriu窶ヲ Imi urasc fiecare particica a psihicului si a fizicului meu. Sunt urata atat pe dinafara, cat si pe dinauntru. M-am saturat. Nu stiu cum de reusesc intr-un timp atat de scurt sa dezamagesc atat de multi oameni; mi se pare ca tot ceea ce fac inseamna o persoana in plus care sufera. Probabil asta e plata pentru clipele in care ma simt norocoasa pentru un anumit lucru bun care mi se intampla. *** Textul de faネ崙 ne propune sト meditam la intrebarea dacト urmトビim anumite tipare sau ne conducem dupト propriul tipar, dacト noi ne facem viaネ嫗 sau dacト nu cumva un anumit mod de viaネ崙 ne este impus... Pentru majoritatea, existenネ嫗 intrト テョn deriva, iar curgerea timpului se テョnteネ嫺ネ冲e, capトフト noi dimensiuni, fiecare dintre noi construim テョn interiorul nostru ネ冓 distrugem ce vine din afara noastrト considerテ「nd cト nimic nu este bun. Am filuit desigur cテ「teva pagini din sufletul Cトフトネinei, vト las libertatea ネ冓 vouト sト テョncercaネ嬖 cu o linie douト sト テョntregiネ嬖 portretul ei aネ兮 cum o descoperim テョn texte. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy