agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 6132 .



Bestiar heterodox
essay [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [VeronicaValeanu ]

2009-07-29  | [This text should be read in romana]    | 



Vトホutト invers, テョntotdeauna ca o poveste spusト de prea multe ori de cトフre arta post-modernistト de facturト-slogan, religia pare sト fie cel mai bun antidot テョmpotriva ei テョnseネ冓, tocmai fiindcト demontarea teoriei mutaネ嬖ilor lui Dumnezeu テョn oameni e pe cale sト se epuizeze. De テョndatト ce am construit o aurト, ne apucトノ sト o ネ冓 distrugem.

Atテ「ta timp cテ「t se autoconsiderト un monstru sacru, produsul post-modernist se hrトハeネ冲e cu propria lui coadト, fトビト sト realizeze cト exact aceastト metodト ad infinitum o sト-i micネ冩reze テョn cele din urmト dimensiunea.

Existト chiar conceptul de 窶彭ecadenネ崙 regeneraネ嬖onistト窶 (menネ嬖onat de Matei Cトネinescu テョn 窶廚inci feネ嫺 ale modernitトκ嬖i窶) care permite celor ce venereazト post-modernismul sト creadト テョn puterea acestuia, deplテ「ngテ「nd efectele acestui declin, ネ冓 totuネ冓 necontenind sト creadト テョn posibilitatea unei viitoare renaネ冲eri. Autorul are o perspective interesantト asupra propulsトビii de facturト inelarト a post-modernismului, chiar din interiorul unei perspective religioase. Astfel, Cトネinescu stipuleazト cト civilizaネ嬖ile religioase, tradiネ嬖onale venerau virtuネ嬖le unui principiu de economisire al vieネ嬖i, テョntr-un cadru cumpトフat (nimic altceva decテ「t o formト de amテ「nare a consumului/consumismului, am putea noi adトブga.)

ネ亙 totuネ冓, sト vedem cum cテ「ネ冲igト proporネ嬖i monstrul.

Spre deosebire de consumatorul obiネ冢uit, consumatorul de artト nu epuizeazト obiectul de care se bucurト.
Anxietatea auto-epuizトビii/ exhaustivitトκ嬖i de sine a existat dintotdeauna. De aceea preferトノ sト glorificトノ ceva, decテ「t sト-i distrugem aura.
Una din regulile nescrise テョn consumismul de artト テョncearcト テョntrucテ「tva sト traseze 窶徑egea ineficienネ嫺i artei窶 - consumatorii テョi pot distruge aura unui produs artistic prin faptul cト abuzeazト de prea multト expunere (de ex. Mona Lisa, cf. autorului mai sus menネ嬖onat). Gトピim cト este recomandabil astfel sト se テョnceネ孃ネ册ze limitele impactului, prin administrarea gloriei (cf. gr. 窶彭oxa窶, glorie). O stare de graネ嬖e care ne blocheazト percepネ嬖a テョn afara obiectului, テョntr-o contemplare a inaccesibilului care acネ嬖oneazト cト un scut de protecネ嬖e テョmpotriva erodトビii テョn timp.

Giorgio Agamben テョn 窶廩omo Sacer窶* (1995) fトツea distincネ嬖a テョntre glorie (un privilegiu disponibil doar lui Dumnezeu) ネ冓 glorificare, un produs al acesteia. ネ亙 cel mai bun teren de impact era mass-media dimpreunト cu opinia publicト. Ceea ce rトノテ「nea altトヅatト テョnscris テョn sferele liturgice e acum concentrat テョn mijloacele media, prin acel 窶徃overnment by consent窶, o versiune modernト a mecanismului ancestral de auto-glorificare.

ネ亙 monstrul din care ne hrトハim ne hrトハeネ冲e la rテ「ndul lui. Nu numai monネ冲ri de fiecare baricadト a unei 窶彗utoritas窶, ci o テョntreagト teratologie (studiul anormalitトκ嬖i テョn ceea ce priveネ冲e malformaネ嬖ile ネ冓 deviaネ嬖ile oricトビui tip de organism).

Ar trebui oare convenネ嬖ile oculte sト profaneze, repunテ「nd grandoarea ネ冓 sacrosanctul (ceea ce fusese odatト sトプテ「rネ冓t de cトフre sacralitate) テョn uzul de comunト folosinネ崙?

Existト un singur exemplu al celui mai テョnネ嫺lept monstru - テョn mitologie (paradoxal, pe timpurile cテ「nd aceasta avea suficientト putere de auto-propulsare). Acest monstru de facturト femininト pur ネ冓 simplu s-a lトピat profanat, sau cel puネ嬖n ネ冲ia cト era timpul, ネ冓 singurul lucru pe care putea sト-l facト era テョn sト aネ冲epte momentul cテ「nd puterea ei sト se dizolve: sfinxul grecesc (reprezentat ca un monstru cu cap de femeie ネ冓 sテ「ni, cu corp de leu, aripi de vultur ネ冓 coadト de ネ兮rpe).
(Aici e cazul sト ne テョntrebトノ ネ冓 sa zテ「mbim: o femeie ネ冓 un ネ兮rpe テョn acelaネ冓 timp, oare asta nu ar fi fost prea mult pentru creネ冲inismul ce avea sト vinト? - nu e de mirare cト a trebuit sト fie despトビネ嬖ネ嬖 pテ「nト la urmト ネ冓 sa se asigure o tensiune テョntre ei.)

Sfinxul grecesc era un demon unic al distrugerii ネ冓 nenorocului. Se spune cト pトホea intrarea cetトκ嬖i greceネ冲i Theba, ネ冓 cト punea o テョntrebare sub formト de ghicitoare cトネトフorilor care doreau sト treacト pe acolo. Aceastト ghicitoare nu a fost specificatト テョn izvoarele istorice timpurii, ネ冓 abia テョn mitologia greacト tテ「rzie o gトピim standardizatト.
A fost cea mai celebrト ghicitoare a tuturor timpurilor: 窶廚e creaturト merge dimineaネ嫗 テョn patru picioare, la mijlocul zilei テョn douト, ネ冓 seara テョn trei, ネ冓 cu cテ「t are mai multe picioare, cu atテ「t e mai nevolnicト?窶 Sfinxul sugruma ネ冓 devora apoi pe oricine nu ネ冲ia rトピpunsul. Oedip l-a gトピit テョnsト: Omul- care se tテ「rトκ冲e テョn patru labe cテ「nd e copil, merge テョn douト picioare cテ「nd e matur, ネ冓 テョn baston la bトフrテ「neネ嫺. テ始vinsト テョn cele din urmト, Sfinxul s-a aruncat de pe stテ「nci ネ冓 a pierit. O altト versiune susネ嬖ne cト s-a auto-devorat. Astfel, Oedip a trecut pragul eroilor, fトツテ「nd tranziネ嬖a de la practicile religioase de tip vechi la cele noi, mult mai conネ冲iente.
Octavian Paler, テョn 窶廴itologii subiective窶, considera cト grecii au テョnネ嫺les cト un sfinx care pune テョntrebトビi e unul de facturト optimistト. (De テョndatト ce rasa noastrト va fi pe cale de dispariネ嬖e, va supravieネ孛i rトピpunsul.)

テ始tr-o altト legendト alternativト a lui Oedip, sfinxul テョi dezvトネuie acestuia rトピpunsul, pentru ca ea sト se poatト sinucide aネ兮 テョncテ「t sト nu mai poatト sト-l ucidト pe Oedip, ネ冓 astfel sト il facト sト o iubeascト. El pleacト テョnsト fトビト sト-i mulネ孛meascト mトツar cト a primit de-a gata rトピpunsul. Scena de final e asiguratト de Anubius - care e acolo pentru a ucide victimele ce nu ネ冲iau sト dea rトピpunsul la ghicitoare - ネ冓 sfinxul feminin, cu care se urcト la ceruri. (Puterea nefolositト テョn proces e deci recondiネ嬖onatト, sau aネ兮 am putea spune テョn zilele noastre. ネ亙 femeia e pusト la locul ei intangibil dar demn de dispreネ - ea pur ネ冓 simplu face prea mult)

Creネ冲inismul a adoptat chiar o atitudine cu douト feネ嫺 privitor la ipostaza femeii (sト fim sinceri, femeia stト la bazト tuturor relelor, dar テョn acelaネ冓 timp, e simbolul creativitトκ嬖i).
Grifonul e creatura legendarト cu corp de leu ネ冓 cap ネ冓 aripi de vultur. テ始 antichitate era un paznic al divinului ネ冓 protector contra rトブlui. Provenind din unirea unei bestii terestre cu o pasトビe, era vトホut テョn creネ冲inism ca simbol al lui Iisus, care era jumトフate uman, jumトフate divin.
テ始 heraldicト, combinaネ嬖a de leu cu ネ兮rpe a cテ「ネ冲igat teren テョn timp fiind vトホutト ca un monstru feroce. E folositト adesea pentru a denota putere ネ冓 curaj militar, ipostaza de lider.

Mitologie, religie, artト modernト, toate テョntr-o teorie a demontトビii referitor la faptul de a fi sanctificat prin recurgerea la aceeaネ冓 himerト, una narcisistト - construitト テョn oglindト.

Ar trebui deci sト decapitトノ monstrul ネ冓 sト-i lトピトノ locul liber sau ar trebui sト テョl hibridizトノ permanent pentru ca テョntr-o zi, cテ「nd decizia a fost luatト, sト ne asigurトノ cト cu cテ「t se rostogolesc mai multe capete la picioarele noastre, cu atテ「t ele se vor adapta ネ冓 vor reapトビea, poate テョnzecit? (o metodト orto-, de facturト masculinト)

Oare ar trebui totuネ冓 sト ameninネ崙ノ doar cト vom ucide atitudinile post-moderniste, (relaxat, ca un vultur zburテ「nd pe spate) pentru ca noi teritorii sト se poatト activa ネ冓 nimic sト nu se piardト, ci sト se cテ「ネ冲ige? (o atitudine hetero-, de facturト femininト)

テ始 窶廡innegans Wake窶, James Joyce a inventat un cuvテ「nt nou care ar restabili perfect circuitul tuturor lucrurilor de valoare ネ冓 テョn acelaネ冓 timp ar fi antidotul la tot ceea ce e prea mult: sacreligie (ネ冓 nu sacrilegiu).





* Homo sacer (cf. lat.窶捐m sacru窶) - e o figurト obscurト a legilor romane: o persoanト care poate fi exilatト, chiar ucisト de cトフre oricine, dar nu poate fi sacrificatト テョn ritualuri de sacrificiu. Persoana e exclusト din drepturile civile, テョn timp ce viaネ嫗 ei e declaratト sacrト テョntr-un sens negativ.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!