”Pleacă-ai noștri/ Vin ai noștri/ Noi rămânem tot ca prostii” (Din flklorul mioarelor)

*

Dan Puric face distincția între „Națiune” și „populație”. Națiune: ceea ce există adânc în fibra unui neam. Dacă vreți „Matricea stilistică” în termenii lui Blaga. Populație: ceea ce trăiește vremelnic într-un topos geografic vidat de tradiția rădăcinilor.
Voi ridica acum o problemă a istoriei recente a Națiunii noastre devenită populație cu unele reminiscențe, la modă, superficiale, „creștin-ortodoxe”.
Voi începe cu Carol al II-lea care i-a executat, măcelărindu-i pe legionari (nu săriți în sus; nu sunt de partea crezului lor, dar asta nu a justificat cu nimic ca a făcut Carol al II-lea și, de asemenea, nu a justificat cu nimic faptul că populația a tăcut; sau o parte din ea s-a bucurat, evident în mod «creștin-ortodox»).
A urmat execuția, după un simulacru de proces, a lui Antonescu și iar populația a tăcut în buna noastră zicală bleg «tradițională»: „capul plecat sabia nu-l taie”; justificată pe deplin de împrejurările de atunci, dar nejustificată creștin ortodox.
În 89’: execuția lui Ceaușescu, tot ca urmare a unui simulacru de proces. Și populația (și eu odată cu ea, Dumnezeu să mă ierte!) nu numai că nu a tăcut, dar s-a bucurat cu frenezie.
A urmat, în 90’, mineriada lui Ilici-Iliescu. Și iar populația nu numai că a aprobat, dar s-a bucurat «democratic»; pentru că doar Iliescu câștigase alegerile cu peste 80%.
În fine, ajungem la zilele noastre. Într-un simulacru de democrație (majoritatea parlamentară s-a format la fel de imoral ca și cea din timpul PDL-ului) asistăm la o adevărată mineriadă parlamentară blitzkreig. Care va fi (sau nu) desăvârșită, tot în mod «democratic» la referendum. La referendum în condiții pe care guvernul, parlamentul și președintele interimar încearcă să le impună («Curat neconstituționale, da’ umflați-i!»). Că vor reuși sau nu, rămâne de văzut. Era simplu să se fi rezolvat, într-adevăr democratic, suspendarea lui Băsescu după alegerile din noiembrie. Vorba lui Dinescu: useliștii nu aveau altceva de făcut decât să stea cuminți, să joace la ruletă prin cazinourile de aici și aiurea și doar să aștepte; că populația i-ar fi ales într-o veselie. În schimb s-au apucat să se joace la ruleta rusească cu istoria. Și asta (istoria care, după unii n-ar mai exista decât prin evenimente catastrofice – depinde cum și la ce scară le privești dintr-un anumit loc), acum chiar ar fi posibil să-i coste. Mai este încă posibil ca populația asta a noastră, «mioritică» să mai tresară măcar din instinct de supraviețuire pe care îl are tot omul oriunde s-ar afla pe globul ăsta al nostru gata să sară în aer.
*
Sigur, vorbesc prostii…Mi-aduc aminte de o ședință de partid de pe vremuri când secretarul de partid i-a pus pumnul în gură unuia care vorbea ce nu trebuie și acela, excedat, i-a replicat: „Na, că iar am vorbit degeaba!”. Și s-a așezat cuminte la loc.