Anuarul “Repere culturale românești în peninsulă”, realizat de Centrul Cultural Italo-Român din Milano, a fost lansat sâmbătă, 24 noiembrie 2012, la Biblioteca Română, în fața unui numeros public, în prezența consulului general al Consulatului General al României la Milano, George Gabriel Bologan. Lucrarea se adresează comunității românești din Italia, publicului cititor italian dar și celor din țară, cărora le face cunoscute eforturile de a menține și a promova în Italia cultura românească.

Moderatorii evenimentului au fost doamnele Violeta P. Popescu, coordonatoarea Centrului Cultural Italo-Român din Milano și Ingrid B. Coman, directoarea Editurii Rediviva sub egida căreia a apărut anuarul, cărora li se cuvine toată admirația și recunoștința pentru inițiativă și strădanie în coordonarea colectivului redacțional care a realizat volumul “Repere culturale românești în peninsulă”, în care au fost adunate cu meticulozitate dovezi și exemple concrete de figuri și experiențe comune româno-italiene.

Volumul constituie o contribuție importantă la promovarea adevăratelor valori reprezentative, prin individuarea acelor figuri și acelor momente care au contribuit efectiv la realizarea unor punți de legătură semnificative între cele două popoare. Totodată, această primă ediție a Anuarului vine într-un moment oportun, să aducă comunității românești din Italia o necesară echilibrare între cerințele de integrare și cele de regăsire a identității naționale. Este o invitație la cunoaștere și stimă reciprocă, un îndemn de a înfrunta noile transformări ale Europei și de a contribui împreună la realizarea unui dialog intercultural.

„Cartea pe care o avem în fața ochilor este un dar. Un dar făcut nouă, celor din țară, de către voi care călcați astăzi pe urmele strămoșilor noștri (căci „de la Rîm ne tragem”...) și viețuiți pe meleagurile lor. Cu toate ispitele care vă ademenesc și vă înconjoară acolo, și poate cu amintirile nefaste din țara pe care ați părăsit-o pentru că nu o mai simțeați a voastră, ați știut, prin această carte, să ne dați de știre că, pornind la drum, în sărăcăcioasele voastre bagaje de bejenie, ați luat cu voi povara „dureros de dulce” a dorului. Iată esența, rădăcina acestei cărți: ne-ați dăruit dorul vostru care, pe drumul de întoarcere, s-a întâlnit cu dorul nostru de voi, cei din depărtare.”
(Din “Cuvântul înainte” scris de Micaela Ghițescu, scriitoare și redactor-șef al publicației "Memoria”)

Anuarul, realizat în condiții grafice deosebite, este redactat în românește iar fiecare articol se încheie cu un rezumat în limba italiană. Au colaborat peste 30 de autori documentariști în diverse domenii: istorici, lingviști, sociologi, jurnaliști, scriitori.

O incursiune în istoria raporturilor italo-române a reliefat numeroasele interferențe culturale de-a lungul timpului, bazate pe latinitate dar și pe idealuri comune. Mărturii din partea unor călători sau misionari prin Tările Române și Transilvania vin să confirme continuitatea și caracterul latin al limbii vorbite: „...prin aceste locuri toți vorbesc limba italiană, dar atât de stricată, încât abia se poate înțelege”. Pe de altă parte, încă de la începutul Evului Mediu, de la cronicarul Miron Costin la Scoala Ardeleană, de la boierii cu studii în Italia la domnitorii care își aduceau în slujba lor artiști sau medici italieni, până la erudiți precum stolnicul Constantin Cantacuzino, prințul Petru Cercel ori domnitorul Nicolae Mavrocordat care au scris opere în limba italiană, românii au continuat să privească cu admirație și să întărească relațiile culturale cu Italia.

Volumul se oprește îndeosebi asupra prezențelor artistice românești de marcă în Italia, a inițiativelor și acțiunilor menite să vină în întâmpinarea nevoilor spirituale ale comunității, precum și a unor personalități care și-au legat numele de promovarea culturii românești. Un capitol aparte este dedicat literaturii, poeților și prozatorilor români contemporani care trăiesc și scriu in Italia, ca o dovadă vie a faptului că viața culturală românească devine o prezență tot mai cunoscută și mai dinamică, pe fondul unei comunități în continuă creștere în Peninsulă și ca o contribuție directă la lărgirea cadrului multicultural european.

Lucrarea este, de asemenea, un frumos început de drum și, sperăm, de bun augur pentru Editura Rediviva, care a “spart gheața” în acest fel, lansându-se în activitatea editorială, cu planuri ambițioase pe care așteptăm cu interes să le vedem materializate în anii următori.