Ignoranța privită ca defect major, taie profunzimile cu multe calorii și le aruncă la câini, pe corpul ei au apărut excrescențe de superficialitate, căci ignoranța percepe numai suprafața lucrurilor, fenomenelor, întâmplărilor și activităților, fără a evalua și măsura imanențele lor.
Ignoranța este apanajul oamenilor ignari, care colecționează prostii travestite în simulacre ale frumuseții, și se laudă cu ele, iar în vorbele lor râde ridicolul.
Dacă împărțim realitatea în triunghiuri echilaterale, romburi, pătrate, cuburi și cercuri, fiecare om își inserează conștiința în figura geometrică ce se mulează pe matricea sa existențială, iar aria figurii geometrice corespunde destinului său, și marginile separă fiindul de nefiind.
Irealitatea se strecoară în spațiile dintre figurile geometrice, luptând cu non-ființarea, pentru a-și cuceri ariile în care foarte des omul își proiectează subconștientul.
Adevărul se ascunde în mistere, minciuna iese din miezul falsității și se propagă pe calea vorbelor, minciuna are similitudini cu simulacrul, pe când adevărul are similiarități cu transparența de pe care alunecă pojghița opacului, umplând tenebrele ce vor să se insinueze în privirea atrăgând ca un magnet lumina și respingând negurile, având umbre de minciuni și simulacre, ce vor să se atașeze de corpuri.