agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 3071 .



Despre ispitele desacralizトビii artei
essay [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [marin.mihalache ]

2017-03-07  | [This text should be read in romana]    | 



Dacト nici テョn Anno Domini 2017, iepurele 窶暸lba窶 nu va fi vトホut prin saloanele marilor expoziネ嬖i de artト modernト ネ冓 contemporanト internaネ嬖onalト atunci テョnseamnト fie cト adoratul iepure nu se simte prea bine, fie ca a trecut la cele veネ冢ice. Ȋn care caz, ar fi o mare pierdere atテ「t pentru arta postmodernト cテ「t ネ冓 pentru ingineria geneticト. 窶暸lba窶 este, sau a fost, un iepure luminos cu nimb angelic precum sfinネ嬖i din icoanele bizantine. Iepuroaica, mama sa, s-a nトピcut テョn pampasul argentinian de unde a fost transportatト de un artist pe calea aerului, peste curenネ嬖i turbulenネ嬖 de deasupra oceanului, テョntr-o ネ嫗rト europeanト cu tehnologie avansatト ネ冓 cu tradiネ嬖e culturalト de mare prestigiu, la un laborator specializat テョn ingineria geneticト de 窶枋lonare窶. Acolo ovula fertilizatト a iepuroaicei a fost injectatト cu proteinト fluorescentト extrasト de la o meduzト (“Aurelia aurita窶), astfel テョncテ「t s-a creat ca prin minune opera de artト 窶暸lba窶, un iepure strトネucitor, fosforescent, exponat venerat de artト vie. Dacト iepurelui 窶暸lba窶 i s-ar fi 窶枅ixat窶 ネ冓 gena imortalitトκ嬖i, cultura lumii s-ar fi pricopsit cu o capodoperト de artト de-a dreptul nemuritoare.

Aネ兮dar テョn anno Domini 2017, sub zorii noului テョnceput de eon luminos テョn care am intrat, cultura aネ兮 zis tradiネ嬖onalト, valoarea esteticト, creativitatea artisticト autenticト, sunt depトκ冓te, au rトノas テョn umbra istoriei, sunt sub eclipsト axiologicト, ネ冓 deci nu mai conteazト aネ兮 de mult. Conteazト doar sト fii diferit, excentric, eclectic, ネ冩cant. Arta テョネ冓 gトピeネ冲e justificare doar dacト este anti-tradiネ嬖onalト, anti-creネ冲inト, chiar anti-modernト, fiindcト modernismul care s-a nトピcut テョn focul revoluネ嬖ilor intelectuale ateiste ネ冓 a fost legitimat cテ「ndva ca un rトピpuns al omului luminat ネ冓 テョnzestrat cu darurile raネ嬖unii pure ネ冓 practice ネ冓 ale categoriilor imperative de judecatト テョndreptate テョmpotriva tradiネ嬖ei mistice creネ冲ine, este acum テョnsトκ冓 la vテ「rsta senectuネ嬖i culturale. La tinereネ嫺 ネ冓 mai ales la maturizare prin experienネ嫗 istoricト ネ冓 propulsat de curenネ嬖i filozofici subterani ai iluminismului ネ冓 ai idealismului european, modernismul a cトパトフat staturト ネ冓 vocaネ嬖e esteticト aparte, stil, ethos consacrat. ネ亙 fiindcト テョn procesul de continuitate culturalト, cum era ネ冓 firesc, modernismul ネ冓-a テョnsuネ冓t sau pトピtrat totuネ冓 multe din vestigiile tradiネ嬖ei, trebuie de acum demolat, buldozat, pentru a face loc etosului postmodern, sト se poatト crea ceva nou, fie ネ冓 dacト astfel de noutate テョnseamnト blasfemie, dizarmonie, ironie, sarcasm, cinism, desacralizare, dezumanizare, iepure fluorescent viu. Postmodernismul a adus pe scena teatrului contemporan o grトヅinト zoologicト de idei excentrice, subiective, obscure, iraネ嬖onale, deabia scトパate din lada de zestre a Pandorei, a religiilor esoterice ネ冓 neopトトテ「ne.

Trトナm de fapt de mai multト vreme テョn era post-culturii moderne, テョn perioada abolirii ネ冓 a eliminarii transcendenネ嫺i estetice din mintea omului ネ冓 din creaネ嬖a artisticト. Dupト ce am abandonat religia, morala ネ冓 metafizica, s-a instaurat テョn lume tirania relativismului, a banalizトビii, nu numai テョn artト, imaginaネ嬖e ネ冓 fantezia artistica ci ネ冓 テョn stilurile de viaネ崙 care au devenit din ce テョn ce mai non-tradiネ嬖onale ネ冓 anti-conservative. Suntem asaltaネ嬖 de consumatorismul compulsiv, de hedonism, de pofta de gratificare instantanee, de extazul ad-hoc, de kitsch eclectic. In piesa de teatru de pe scena lumii contemporane frumosul テョネ冓 pierde coroana sacrト, blazonul transcedental, de prinネ嫺sト a virtuネ嬖lor ネ冓 a valorilor estetice ネ冓 morale, devenind o figurinト decorativト oarecare cu fizionomie abstractト, fトビト aurト, demitologizatト. De cテ「nd am intrat in zodia Eonului lui Aquarius unde totul stト sub semnul fluiditトκ嬖i, al norilor tulburi dinainte de potop, legile morale, restricネ嬖ile cutumei, regulile de viaネ嫗 normalト, テョnネ嫺lepciunea tradiネ嬖onalト, realitatea supranaturalト, ネ冓-au pierdut puterea de atracネ嬖e, forネ嫗 magneticト, bazele unificatoare ale culturii ネ冓 civilizaネ嬖ei, leaganul テョn care s-a nトピcut, a crescut ネ冓 s-a format specia omeneascト, omul convenabil ネ冓 modest botezat de om 窶柯omo sapiens窶, adicト テョnネ嫺lept. Materiale 窶枹elf-help窶, 窶枡xperienネ嫺 spirituale窶, sunt peste tot, テョn toate mediile ネ冓 tradiネ嬖ile, dar sunt experienネ嫺 ale unei religii lumeネ冲i, de orientare neopトトテ「nト, fトビト de credinネ崙 spiritualト ネ冓 har, fトビト adevトビ revelat.

Dacト Dumnezeu este mort aネ兮 cum ni se tot spune テョn ultima sutト de ani atunci ネ冓 omul este mort mトツar cト este viu テョn carne ネ冓 oase, mトツar cト-i strトネuceネ冲e mintea de inteligenネ崙 ネ冓 mテ「ndrie fausticト. Mトツar cト ridicト テョn afara sa babiloane ネ冓 bazaruri de obiecte, un univers virtual asemトハトフor cu visul sau coネ冦arul. Fトビト duhul lui Dumnezeu テョn om se stinge acea flacarト divinト, acel foc sacru care l-a ridicat pe om din ネ崙ビテ「nト ネ冓 dintre animale ネ冓-i テョnnobileaza fiinネ嫗 ネ冓 condiネ嬖a spiritualト. Astfel cト nu filozofia vieネ嬖i テョntru adevトビ, a vieネ嬖i celei noi テョndumnezeite, a teleologiei ネ冓 soteriologiei, a transcendenネ嫺i, este ceea ce inspirト astトホi artistul ci tanatologia culturalト, a decrepitudinii morale si a nihilismului religios, a apariネ嬖ei fiinネ嫺i hibride, 窶柤anoantromorfice窶, antiteologice, anticulturale. Drept urmare ネ冓 consecinネ崙 suntem spectatorii unui crize axiologice, relativiste, a unui climat al creaネ嬖ei テョn care nu mai sunt judecaネ嬖 de valoare moralト ori esteticト. Concomitent cu procesul de 窶枦ezumanizare a artei窶, ネ冓 drept consecinネ嫗 a acesteia apare ネ冓 窶枋ultul artificialitトκ嬖i窶, de manipulare comercialト a gustului estetic. Se chiar spune cト oricine a gustat din elixirurile ネ冓 sublimul estetic etern, transcedental, nu are ce sト ofere artei, arta avテ「ndu-ネ冓 lumea sa, universul sトブ liber ネ冓 independent de orice exaltare ネ冓 extrapolare metafizicト.

Se simte pe undeva nevoia de vraci versaネ嬖 cu veleitトκ嬖 exoterice, capabili sト テョnネ嫺leagト despre ce este vorba テョn noile forme de exprimare ネ冓 reprezentare artisticト, care sト traducト ネ冓 sト interpreteze limbajul perplex al atテ「tor creaネ嬖i artistice esoterice expuse テョn muzeele lumii. Pentru mulネ嬖 iubitori de frumos s-au ridicat parcト punネ嬖le de comunicare ネ冓 de テョnネ嫺legere ネ冓 cu memoria culturalト a tradiネ嬖ei ネ冲earsト, sau estompatト, nu mai pot intui structurile logice, pilonii de rezistenネ崙 ai noului edificiu cultural. Din universul poetic al expoziネ嬖ilor de artト au rトノas doar pereネ嬖i goi, abstracネ嬖, non-sensul, improvizaネ嬖a. Pentru mulネ嬖 arta nu mai este un vis lucid, o reverie, cosmos creat de fabrica de idei ネ冓 de imagini a minネ嬖i pentru a face viaネ嫗 mai edulcoratト ネ冓 mai sensibilト. Lipsa de interes pentru valoarea esteticト ori moralト intrinsecト a artei revelate ori inspirate, lasト loc liber substitutelor seculare ネ冓 hedonist-consumatoriste sト invadeze spaネ嬖ul cultural, sト ne umple golul sufletesc cu mai multa anxietate.

Numai cト テョnsトκ冓 fenomenul descralizarii artei este rezultat ネ冓 reflecネ嬖e a desacralizトビii omului, a icoanei vii a lui Dumenzeu テョn aceastト lume. Dacト テョn secolul al 19-lea s-a proclamat moartea lui Dumnezeu, テョn secolul al 20-lea a urmat moartea ontologicト, spiritualト ネ冓 moralト a omului. ネ亙 drept consecinネ崙 suntem acum martori ネ冓 spectatori ai procesului de dezumanizare a artei. Asistトノ la procesul de secularizare, vulgarizare ネ冓 pトトテ「nizare a culturii, al comercializトビii excesive a artei avテ「nd drept consecinネ嫺 deteriorarea valorii estetice ネ冓 slトッirea suflului spiritual al creaネ嬖ei artistice. Pierzテ「ndu-ネ冓 vocaネ嬖a metafizicト ori voit, aprioric, renunネ崚「ndu-se la substratul spiritual, sacru, la valoarea テョn sine, cultura modernト ネ冓 postmoderna ネ冓-au asumat implicit riscul dezechilibrului, al debusolトビii ネ冓 alienarii atテ「t テョn ceea ce priveネ冲e actul creator 窶柝er se窶 cテ「t ネ冓 funcネ嬖a ネ冓 vocaネ嬖a axiologicト, transcedentalト. Spiritul estetic autentic s-a dovedit istoric potrivit ネ冓 compatibil cu spiritul moral ネ冓 religios. Sunt o prelungire axiologicト テョntru transcendent a valorilor acestora, sunt aura, coroana de spini de pe fruntea luminoasト, calmト, 窶杪equo animo窶, a sfinネ嬖lor ネ冓 contemplativilor, a creatorilor ネ冓 a iubitorilor de frumos.

Prinネ冓 テョn capcana materialト, iubitorii de culturト ネ冓 creatorii de frumos de pretutindeni au devenit astfel dependenネ嬖 de influenネ嫗 banului, a buzunarelor adテ「nci, care controleazト promovarea ネ冓 ierarhizarea valorilor. Increderea oarbト ネ冓 servilト a omului テョn puterea banului transcende imperii, culturi, naネ嬖uni, crezuri religioase ネ冓 orientトビi politice. Banul este singura valoare universal recunoscutト de majoritatea oamenilor, ネ冓 cum arta, publicitatea ネ冓 promovarea artistului se fac テョn cea mai mare masurト cu bani, puterea banilor determinト 窶枴pso facto窶 ネ冓 valoarea artei ネ冓 poziネ嬖a profesionalト a artistului. Nu valoarea intrinsecト a artei conteazト テョn ultimト intanネ崙 ci gustul ori lipsa de gust estetic a lui Maecenas, patronul absolut ネ冓 zeu al artelor, cel care are resurse financiare ネ冓 este dispus sト plトフeascト arta ネ冓 artistul. Dupト revoluネ嬖a informaネ嬖onalト ネ冓 virtualト, s-a instaurat ネ冓 votul popular al vizualizトビii, dar numトビul de 窶枋lick窶-uri nu reflectト neapトビat ネ冓 nivelul de cultivare ori expertizト esteticト al juriului sau al electoratului anonim.

Este drept cト artistul este liber sト creeze cum ネ冓 ce vrea, numai cト arta autenticト ネ冓 de valoare este テョn mare mトピurト marginalizatト, ignoratト, テョnトッuネ冓tト din faネ卞 de valurile tulburi ネ冓 de aluviunile imaginaネ嬖ei celei mai excentrice ネ冓 abnormale, de toatト producネ嬖a テョn masト de non-valoare ネ冓 pseudo-artト rトピplトフite financiar ネ冓 テョncununate cu laurii noii ordini culturale ネ冓 a corectitudinii politice. Se poate vedea pretutindeni cト un alt duh, altul decテ「t cel al tradiネ嬖ei culturale umaniste ネ冓 religioase, a venit sト tulbure apele ネ冓 sト deplaseze pテ「nト la dezechilibru scara de valori. Ispiteネ冲e ネ冓 bテ「ntuie peste tot demonul nihilismului ネ冓 al relativismului estetic ネ冓 moral.

Nu se ネ冲ie dacト este doar imaginarト ori autenticト 窶枹povedania窶 marelui maestru al artei moderne Picasso. Ȋntr-un interviu, care trebuie spus cト nu este autentificat, maestrul nu se considerト pe sine un artist テョn テョnネ嫺lesul clasic al cuvテ「ntului precum Giotto, Tiネ嬖an, Rembrandt ネ冓 Goya. Marele maestru ar fi 窶枸トビturisit窶 cト ar fi pictat de multe ori doar sト satisfacト gustul ネ冓 snobismul atテ「tor critici de artト ネ冓 al celor care l-au adulat ネ冓 idolizat ca pe un demiurg. Cu alte cuvinte ar fi creat ceea ce diletanネ嬖i sau aネ兮 ziネ冓i experネ嬖 aネ冲eptau de la el, maestru fiind conネ冲ient ca participト de fapt la o farsト artisticト. Nu sunt テョn masurト sト judec sau sト demonstrez veridicitatea sau autenticitatea mトビturisirii marelui maestru. Adevトビul este テョnsト cト lumea de astトホi este blagoslovitト cu o producネ嬖e de artト aネ兮 zis modernト ネ冓 abstractト, cu un amalgam de linii, forme ネ冓 pete pe perete, care pretind a exprima figurativ ネ冓 artistic aspiraネ嬖ile ネ冓 テョntregul spectru al sensibilitaネ嬖i, logicii, raネ嬖onalitaネ嬖i ネ冓 a sacrului din fiinネ嫗 ネ冓 conネ冲iinネ嫗 omenescト. Arta de acest gen a chiar reuネ冓t sト se impunト ca o dogma artisticト dupト care se apreciazト noutatea ネ冓 valoarea artisticト. Graネ嬖e acestei mode culturale care se poartト, tot ceea ce este profanator, blasfemiator, excentric ネ冓 chiar grotesc este legitimat ca autentic ネ冓 este venerat iconodul, demononolatru.

Concluzia la care au ajuns unele cercuri nu lipsite ネ冓 de interes comercial ネ冓 mercantil este cト salvarea artei ar trebui sト fie kitsch-ul. Chiar dacト nu aspirト ca marfa lor sト fie recunoscutト ネ冓 legitimatト ca artト テョn sensul clasic, tradiネ嬖onal al cuvテ「ntului, promotorii conceptiei 窶枳itsch窶 propun ca arta de tip 窶枳itsch窶 sト fie recunoscutト dacト nu dupト criterii estetice, axiologice, sト fie respectatト ca potenネ嬖al ネ冓 forネ崙 culturalト dominantト, expresie a libertトκ嬖i publicului de a determina ネ冓 controla prin interesul ネ冓 prin dispoziネ嬖a de a plトフi ceea ce-i place. Kitsch-ul nu pretinde a fi slujitor devotat al adevトビului religios, estetic, moral. Kitsch-ul se prezinta doar ca un obiect comercial, utilitar, propagandistic, pragmatic, apreciat ネ冓 cトブtat de public. Cu alte cuvinte, テョn condiネ嬖ile noii economii de piaネ嫗, a globalizトビii, kitsch-ul este rトピpunsul comercial ネ冓 artistic potrivit, aネ兮 cum era nu demult arta mercenar-politicト a realismului socialist ネ冓 comunist.

Unii critici considerト arta ネ冓 cultura contemporanト ca fiind un fenomen memetic, iar pe om ca pe un colportor al discursului ネ冓 al ideilor culturale ネ冓 artistice, idei la propagarea cトビora omul participト conネ冲ient ori inconネ冲ient, de multe ori テョmpotriva propriului interes. Procesul este asemトハトフor celui prin care agenネ嬖i patogeni, parazitari, infesteazト un organism ネ冓 de aici trec mai departe la alte organisme. Rezistenネ嫗 organismelor scade, organismele se テョmbolnトプesc ネ冓 mor unul cテ「te unul, dar agenネ嬖i patogeni rトノテ「n, supravieネ孛iesc. Tot aネ兮 ネ冓 cu multe din ideile, modelele ネ冓 modele artistice postmoderne care germineazト la un moment dat テョn imaginaネ嬖a lipsitト de imunitate spiritualト ネ冓 har divin a unora, prolifereazト trecテ「nd prin alte minネ嬖 ネ冓 suflete vulnerabile, slトッind mediul prin care trec, pテ「nト cテ「nd reuネ册sc sト producト テョn lume o epidemie culturalト.

Copyright © 2017


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!