Sensuri profunde (Am devenit un culegător de perle)

Zilnic adunăm nestemate din cărți, apoi le ascundem în adâncurile de nepătruns ale subconștientului. Într-o zi un culegător de perle va găsi într-o scoică pe cea mai frumoasă. Bijutierul îi va da strălucire, într-un obiect de podoabă. Așa se întâmplă și cu noi. Petre Marin sesiza cu indignare că DEX-ul atribuie cuvântul hotar "unor nomazi".
Atunci am devenit un culegător de perle; șoaptele sufletului mi-au spus: Hator și Hata-Yoga, iar apoi Hora. Cercetătorii au dovedit că vechii egipteni erau albi, iar americanul Edgar Cayce a afirmat că: "Marea piramidă a fost construită de Ra-Ta și tribul său. Ei veneau din Carpați".
Hathor este zeița egipteană a asfințitului și călăuză a morților. După cum știm, oamenii, când mor, trec"hotarul" dintre lumea celor vii spre lumea cealaltă. Tot Hathor este soția zeului Ra și mama lui Horus, fiind patroana muzicii, dansului, dragostei și bucuriei. De aici un alt cuvânt legat de numele ei este și hatâr (a face cuiva pe plac). Autorii DEX-ului spun că hatâr vine din turcă, omițând cei 5.000 de ani ai zeiței Hator (sau poate 12.000 de ani după Edgar Cayce și Platon și 25.000 de ani după "sensibili" - cât ar avea istoria Egiptului și Marea Piramidă).
În Larousse se afirmă că "Nu se știe de ce egiptenii au considerat-o pe Hathor și Doamnă a Puntului." Dacă facem legătura dintre imnul înlțat lui Amon-Ra, în care se spune că zeul-soare vine din "Punt", înțelegem.... De asemenea inscripțiile din vremea lui Hatshepsut (1504-1482 îHr.) menționează că ei au ajuns la un țărm jos și au navigat în lungul unui fluviu, și locuitorii aveau pielea asemănătoare cu a egiptenilor, purtau barbă și părul lung, și au adus aur de acolo. Prin această relatare ajungem la Dunăre, la geto-dacii bărboși și pletoși (plestoi) și la aurul care putea fi transportat pe la Porțile de Fier. Iată cum ajungem la vechimea Doamnei din Punt sau din Pontul Euxim, cum i se va spune în istorie. Un alt cuvânt, care s-a atribuit altor străini este HAT (considerat ucrainean, unde înseamnă zăgaz), care are aceiași rădăcină și sens cu zeița Hathor. Oare cum am putut lua două cuvinte, hotar și hat, cu același sens din două limbi total diferite ca origini, maghiara și ucraineana?
Termenul vechi indoeuropean Hatha-Yoga definește un sistem hindus, care prin exerciții fizice și posturi necesare purificării, conduce la "eliberarea" din ciclul reîncarnărilor, adică al trecerii hotarului dintre vii și ceilalți. DEX-ul menționează că hotărî are aceeași rădăcină cu "hotarul", deci tot împrumut, ignorînd că din Altai s-a trecut peste teritoriul locuit de indoeuropeni, fie sciți, fie slavi, fie traco-geți, boi, rugi (germani) și celți. Unor lingviști le este greu să cunoască istoria, cînd mai simplă este deschiderea unui dicționar al vecinilor actuali. Vorba unor autori: "După ce ne-au jefuit, n-am avut altceva mai bun de făcut decît să le împrumutăm limba, cu atît mai mult cu cît pe la munteni și moldoveni n-au trecut decît cînd au fost învinși la Posada și Baia". Oare eram surdo-muți? Cum s-au înțeles egiptenii, grecii, macedonenii, persanii cu geto-dacii, atunci cînd făceau schimburi comerciale? Ne spun Ovidiu și Horațiu, născuți înaintea lui Iisus, și deci înaintea cuceririi a 14% din teritoriul Daciei de către imperiul roman; dacii aveau un ideom asemănător latinei. Din nefericire va trece mult până ne vom deștepta din somnul care naște monștri. Dacă am intrat în hora cuvintelor putem să-i reabilităm și acestui termen originea, căci nu vine din bulgarul horo. Geto-dacii, care acum 6300 de ani, cu 2000 de ani înaintea chinezilor, incizau pe vase (la Hăbășești, după americanca Maria Gimbutas) semnele cunoscute ca Yang-Yin, au avut un cult solar, păstrat prin desene și sanctuare. Și poate aceasta este explicația la spusele lui Jean Vertemont care afirmă că indoeuropenii au dus civilizația lor pînă în China, Japonia și în țările Asiei de Sud-Est. Hora este un dans ritualic închinat soarelui. El ne leagă de egiptenii care au avut un cult solar și o trinitate prin Ra, Hathor și Horus, ce reprezintă o horă a ciclului diurn. Hora nu poate veni de la ultimii sosiți în Balcani. În schimb din limba geto-dacilor da, căci Coroana Boreală, constelația ce străjuiește cerul țării noastre, în popor se numește HORA, iar o astronomie de excepție s-a practicat la Sarmizegetuza, sora cunoscutului Stonehenge, din bătrînul Albion (Anglia). Dacă nu ne place originea autohtonă, atunci putem trage cu ochiul la vechii atenieni, de origine ioniană, care numeau pe cele trei fice ale lui Zeus cu Themis (oare Tomis?), Horae - și care se numeau Thallo, Carpo și Auxo( axă sau osie?).


Camelia TRIPON