Toamna e un anotimp de aur!
Frunzele pomilor se rotesc și cad pe pămîntul umed. Ploaia începe să picure...se aude un foșnet...ce să fie? Sigur....sunt pașii cioroilor zgirbuliți de frig.În parcul pustiu, nu mai este nici o frunză, nici cînt vesel de privighetori. Cerul se astupă cu nori negri, pe streașnă cade ploaia, pic-pic-pic. Cîmpul pare de aur, ceața se lasă ușor..copacii pustiesc. E tristă toamna dar are o frumusețe unică!