Numai intelectualii trădează. E un fapt cunoscut. De la Celine, Brassilach și Călinescu și până la Mircea Dinescu numai intelectualii sunt acuzați de trădare.
Dar de ce trădează intelectualii ? Și ce trădează ei ?
Fraza următoare miroase a ce doriți dumneavoastră "speranțele și încrederea celor care au crezut în ei". Adică, dacă dl.Dinescu a scris de bine despre alianța DA și astăzi îl critică pe dl.Băsescu este un trădător. La fel cum trădător a fost și Ezra Pound pentru că a avut iluzii cu Mussolini. Și Călinescu pentru că a scris despre Ioanide.
Trădează intelectualii ? Miguel de Unamuno este intelectualul prin excelență- fără el secolul XX ar fi fost mult mai sărac. E prins în Spania franchistă- și, pentru că nu au îndrăznit să-l împuște- ca pe Garcia Lorca- l-au chemat la un spectacol la care participa și generallisimul Franco. Atunci când Milan Astray- comandantul chior și șchiop al Legiunii Spaniole strigă "Viva la Muerte!" Unamuno este singurul care îndrăznește să-l înfrunte. A trădat Unamuno ?
Nu cerem oare prea mult de la intelectuali ? Există oameni (de bine) preocupați să facă liste, listuțe și listișoare cu cei care i-au trădat. Brassilach, unul dintre cei mai mari intelectuali ai Franței a avut parte de un proces absolut inechitabil. De Gaulle a preferat să-l grațieze pe Moș Teacă Gaga Petain-Brassilach a sfârșit sub gloanțele plutonului de execuție.Geniul solar Călinescu a avut parte de o altă execuție- sub gloanțele unei Ilene Vrancea- un nimuruc cu nimic mai deosebit de alți nimuruci- dacă nu se lega de Călinescu.
Ce rămâne ? Rămâne în primul rând opera.Rămâne Otilia, rămâne Ioanide, rămâne Scrinul negru. Rămân Cantos-urile. Rămâne Călătoria la marginea nopții. Apoi rămâne rușinea celor care au interpretat în cheie partizană un mare intelectual.