Extraterestrii si (in) Biserica


Suntem tentati sa respingem ceea ce nu intelegem si sa atacam ceea ce nu ne convine. Ceva din fiinta noastra ne impiedica sa privim in fata realitatile mult mai complexe ale vietii sis a mergem pe firul lor intins incercand sa recuperam istoria ocultata sau pierduta pe drum. Extraterestrii sunt aceia care nu sunt de pe Terra dar totusi locuiesc fie si in mintile ahtiate dupa sensational. Si totusi, la ce s-o fi refrit Hristos cand zicea ca lasa cele 99 de oi si s educe sa o gaseasca pe cea pierduta. Avva Galeriu cel mutat in silvestru cerului ne explica aceast fraza/citat in modul lumilor care au fost si nu mai sunt. Foarte frumos, cu ochii sai albastrii, parintele Cleopa de la Sihastria Neamtului ne povestea intr-un amurg o intamplare minunata: “ un anume sfant a murit si este dus la ceruri de catre ingerul sau pazitor…acesta ii arata frumusetile raiului si fericitii sai cetateni. In mijlocul raiului stralucea minunat un mare palat de aur. Intrand in el, vazu ca era asa de mare acesta incat nu iti ajungeau 500 de ani mergand intr-o directie au alta si era plin ochi de cart idea aur. Nedumerit isi intreba ingerul: ce sutn acestea de aici, ce e scris in atatea carti? Ingerul, candid ii raspunde: Istoria lumilor care au fost!” Extraordinar, nu? Daca va minte Cleopa, galeriu sia ltii, va mint, deci si eu, dar nu as crede!
Dar nu avreau aici sa dau apa la moara nenumaratilor cautatori de OZN-uri sau psihopatilor si sarlatanilor, ci despre cu totul alti extraterestrii vreau sa va vorbesc…despre cei din Biserica. Nu exista asa ceva? Eu va asigur ca da! Extraterestrii de acestia sunt la tot pasul, numai sa-i prinzi pe retina. Ii vezi printr-un catun de munte cu reverenda transpirata leoarca, cu cizmele de cauciuc in picioare, ducandu-se cu “botezul” la toti amarastenii si nu numai. Sau ii poti zari si prin orasele si targulete, pe santiere d ebiserici sau pe la capul bolnavilor din spitale. Adevarat, nu sunt multi, deoarece si aurul este pretios nu atat pentru proprietatile sale ci mai ales pentru ca este rar si nu se gaseste pe toate drumurile. Bine sunt cu adevarat rari sus, in posturile de conducere sau pe la vedere si vad commercial, deoarece ar fi prea de tot. Pe ei nu o sa-i auzi niciodata spunand dupa atatea”calende” ca au trasat ceva informatii “nevinovate” cu pixul, dar nu au omorat pe nimeni cu asta(nici chiar sufletul nu e omorat, asa-i?). Pe cine prostiti domnilor? Unii dau vina pe divol, sa va aduc aminte urmatoarea: ‘Intr-o manastire oarecare, staretul a hotarrat pentru ajutor de sus ca o perioada anume sa nu se faca foc in chili, adica sa se tina un post special. Stiindu-l pe un frate c-am neascultator si mare pofticios, de teama ca san u strice randuiala, il vizita inopinant si ce vazu? Fratele nostrum, nevrand sa se bage de seama ca el calca postul oranduit, incerca sa pregateasca un ou la flacara lumanarii…astfel nu va observa nimeni, socotea in sinea lui. Dar iata ca socoteala nus e potrivi si prin iconomie se vazu fata in fata cu staretul. Prins, acesta incerca sad ea vina pe ispita diavolului care l-a impins la o asemenea scorneala: “Diavolul m-a pus sa fac asta, eu nua veam de unde sa gandesc asa…!” Nesuportand asta, dupa soba, diavolul ascuns zise: “minte calugarul asta, nici chiar mien u-mi trecea prin cap o asemenea dracovenie, sa fierb oul la flacara lumanarii de rugaciune…!” Au ramas muti toti cei prezenti! De unde invatatura ca nu de putine ori, omul poate sa-l intreaca si pe scaraoschii in rele. Asa si cu prea-marturisitorii nostrii cei de toate zilele si noptile…sa prosteasca pe cine vor, sa dea vina pe narcotice, frica, limite, constrangeri, frig, foame, intuneric, batai, cazne, etc…nu merge! Priviti extraterestrii care poate au suferit mai mult ca unii din voi sip e unii Dumnezeu ia pazit de o astfel de pata si mai ales de rusinea de pe urma musco-marghisiana. Nu va luam neamul si averile la palme, dupa talmudica voastra colaborare, da rmacar aveti rusinea si taiati-o mai de acolo de unde v-ati coctat…ati trait destul pana cum si inca cum! Nu vreaus a vine u acolo, sau alcineva….ci vreun extraterestru sadea! Merita! Si apoi daca ati omorat sau facut sa sufere cineva…sa va pedepsim…in schimb eu v-am iertat!
Sa va mai uimesc cu ceva…de cand si pana cand “intoarce si obrazul celalalt” a fost trades talamb si stramb asa ca la voi? Adica, faceti-ma sa inteleg, care sunt limitele obrazului…daca nu mai am obraz sa intorc, sau putere, sau a fost smuls pana la os, ce sa va mai intorc….dosul? Unii ati vrea, cei mai multi! De la Cleopa, daca pentru unii mai reprezinta azi un reper si nu un simplu “vraci” cum ziceau unii stufosi de profesori, doctori, preoti, contra-preoti, etc…zicere, la intrebarea cum si ce sa facem daca vreun hot intra in casa si ne ataca familia : “Pai ai vazut ce face lupoaica daca vrea sa-I iei puii? Asta sa faci si tu…!” Sa comentam impreuna la ipoteticul si Doamne-pazeste-cul caz: Daca vreunul intra in casa neinvitat, noi dupa ce i-am dat toti banii aceluia din saltea, ciorap, etc, eventual si din pusculita celui mic…si tot nu-l saturam si are ceva pofte la sotie, noi, ca “buni”(tampi) crestini sa zicem: “domnu’ hot, violator, puslama…daca nut e saturi cu ea, te rog sa o iei sip e fetita sau la rand pe cine mai poftesti, ca noi suntem crestini si trebuie sa ti dam tot ce rvei, sa intoarcem nu numia obrazul ci si inima pe fata cealalta…noi nu suntem barbate, ci…crestini de dupa ’90…!!!” Asa-i ca pana la cest punct balamucian trebuie impinsa explicatia hada si sleampata a ascultarii si nonviolentei crestine? Ce daca cei care au colaborat cu sistemul au facut pact cu insusi sistemul…sa iertam, sa uitam, este indemnul sleampazilor colaborationisti! Ce vom stii noi oare vreodata ce si cat a scris si unde au dus aceste “nevinovate” randuri…dare u nu inteleg de ce mai isi recunosc vinile sau ipoteticile vini si mai stau acolo, pai iertarea pacatelor fara pocainta ce-i? fara canon, ce-i? Du-te frate si plange-ti slujirea, dar du-te, nua stepta pensia, amia les daca esti monah! Sau cumva psihologia schimonosirii sufletesti te-a facut sa crezi sit u jumatate, trei sferturi, 99% din ce zici acuma? La unii mai functioneaza asta….sau sunt asa de indiferenti si cu spatele acoperit incat iti rad in nas….acestora trebuie sa le luam cu forta scaunul de sub picioare, caci Dumnezeu ne-a aratat cum si cand…nu sa stam san e rugam cum faceau credinciosii din Sfanta Sofia…stateau sis e rugau iar turcii i-au inconjurat si cotropit….laxa miscare parsivilor! Va aduceti aminte acel eveniment simplu, dar plin de invataminte despre echilibru, cand intr-o biserica curentul a fost interrupt brusc si aproape toti cei prezenti s erugau fierbinte ca Dumnezeu sad ea curentul pentru a se termina slujba…numia unul oarecare din spatele bisericii observand ca cineva a calcat firul care era bagat intr-o priza si alimenta toata Biserica, s-a dus, natural si la pus la locul sau. Cei mai multi au crezut ca venind curentul electric, Dumnezeu facuse o minune si raspunsese la rugaciunile lor, dar mai tarziu, preotul le descoperit si habotnicilor ca de fapt acesta era adevaratul crestin sin u ei, care doar se rugasera si nu transpusese in fapta roadele rugaciunii. Dupa unii chair daca ar mai fi Hristos cu trupul pe pamant (in modul in care a fost atunci), l-ar fi criticat sip e El, de ce a intrat cu biciul in Biserica sau de ce a cutezat sa intrebe: “De ce ma palmuiesti?”, nu? Cum ai cutezat hristoase san u asculti de canoanele habotnicilor si fariseilor? Ai venit san e “scandalizezi”? – Steinhardt- pleaca de la noi, asculta acesta gherghesiana rugaminte. Sau , nu asculta…toate rugamintile sleampede si teologumenele aerate de colb.
Cum va puteit inchipuii ca poate sa existe iertare cu uitare? Sa uitam rautatea pricinuita, darn u fapta in sine, nus e roaga psalmistul: “Faradelegea mea este pururea inaintea ochilor mei…”? deci sa iertam, darn u fara canon, san u uitam fapta, de frica san u se repete, ci numai rautatea pricinuita si inca ceva….: nu avem dreptul sa iertam decat ceea ce ni se intampla noua, personal, nu putem ierta ceea ce au facut aceia…altora. Tampiti nu suntem cu totii, ci numai…extraterestrii! Eu unu aleg Golgota, Taborului, fiecare cu ce si cum i se potriveste, ambele cai duc Acolo.

Acelasi pentru cei care ma stiu,
Oricine pentru altii,

Pr Iulian G.