Prin Lumi Spirituale înțelegem acele planuri subtile care ne sunt superioare din punct de vedere vibrațional. Aceste lumi există simultan cu lumea în care trăim, cea a unor vibrațiii grosiere, percepută de filtrele simțurilor noastre ca fiind materie. Hinduismul considera că realitatea înconjurătoare este o iluzie (maya). Noi nu vom fi atât de categorici, ci vom considera că este doar o mică parte din Adevărata Realitate, pe care o cunoaște numai Dumnezeu (Observatorul Unic).
Am mai afirmat anterior că Dumnezeu (Spiritul Suprem, Inteligența Supremă, Vibrația Supremă) acționează asupra Vacuității (Energia Pură Nemanifestată, Eterul Primordial și nu Vidul, cum înțeleg unii) creând mental Lumile (Lumea fizică, pe care o percepem cu simțurile și Lumile Spirituale, accesibile doar prin deschiderea „celui de-al treilea ochi“, cu care putem sesiza vibrațiile superioare).
Considerăm că această Creație este reflectată cel mai bine de diagrama Tai-Qi (Yin - Yang). Zona neagră reprezintă Vacuitatea, zona albă simbolizează Lumile deja formate, cercul mic alb - lumile care tocmai sunt create, iar cercul mic negru reprezintă Lumile care tocmai se resorb în Vacuitate. Dumnezeu (Spiritul Suprem, Observatorul Unic) este cercul exterior, care „îmbrățișează“ Lumile și Vacuitatea. De fapt, după părerea noastră, Spiritul Suprem se află în permanență în stare duală: o stare de Creație, în care creează și urmărește evoluția Lumilor și o stare de contemplare, în care, cufundat în Vacuitate, elaborează Planul Divin de creare a unor noi Lumi. Această diagramă trebuie vizualizată în mișcare, cu cercurile mici în creștere și cu zonele albă și neagră în scădere. De aici putem trage o concluzie deosebit de importantă, care poate oferi un răspuns la o întrebare care a frământat omenirea de mii de ani: Deoarece Dumnezeu este veșnic, nu putem afirma că a existat un moment inițial în care au fost create Lumile. Acestea sunt în permanetă transformare, născându-se din Vacuitate și întorcându-se în Vacuitate. Așa se întâmplă și cu gândurile noastre, ele există pentru scurte perioade de timp ca Forme-Gânduri, apoi dispar în Vacuitate. Gândirea în Sine, însă, a existat și va exista veșnic (prin acest aspect ne asemănăm cu Spiritul Suprem, de aceea în Biblie se spune că am fost creați „după chipul și asemănarea lui Dumnezeu“, acest aspect referindu-se la faptul că omul este un Gânditor, un Creator și nu la acela că are înfățișarea lui Dumnezeu). Comunicarea între om și Spiritul Suprem are loc prin vibrație înaltă (de exemplu prin rugăciunea creștină).
Ezoterismul creștin consideră că Lumile sunt în număr de zece și anume: Lumea Fizică, în care trăiesc oamenii și Lumiile Superioare în care-și desfășoară activitatea Eroii (cei care stăpânesc inteligența, știința și cunoașterea lucrărilor divine), Îngerii (îngerii păzitori), Arhanghelii (cei care creează regnul animal), Principatele (cei care creează regnul vegetal), Virtuțiile (cei care creează mineralele și metalele), Forțele (cei care creează elementele - foc, pământ, aer, apă), Domniile (cei care plăsmuiesc corpuri și forme ale materiei), Tronurile (cei care întrețin formele materiei), Heruvimii (cei care fac ordine în haos) și Serafimii (cei care răspândesc Cuvântul Divin). Eroii au vibrația cea mai scăzută, iar Serafimii au vibrația cea mai înaltă. O astfel de clasificare creează impresia falsă că acești ezoteriști stăpânesc secretele Lumilor, dar de fapt, reducându-le la un număr (10), ei limitează Puterea Spiritului Suprem, care este infinită. Nimeni în afară de Dumnezeu nu este conștient de diversitatea Lumilor Spirituale. Chiar omul poate crea în orice moment astfel de Lumi, prin visele sale, prin călătoriile astrale (călătorii extracorporale) și prin actul morții, care este, de fapt, începutul existenței într-o Lume Spirituală, creată exclusiv de mentalul celui decedat. De fapt Dumnezeu creează Lumile, apoi le lasă să evolueze liber, entitățile din Lumile respective putând crea, la rândul lor alte Lumi. Astfel are loc un proces în cascadă, imposibil de cuprins cu mintea umană.
Dumnezeu transformă Vacuitatea (Energia Pură) în Lume Fizică (Materie) prin emanație de Lumină, fapt surprins în geniala formulă a lui Einstein E=mc2. Acesta considerăm noi că este sensul invocației biblice: „Să fie Lumină“. Începutul Lumii Fizice există numai din punctul de vedere al unui observator terestru, care a inventat noțiunea de Timp, pentru a putea delimita evenimentele. Timpul în sine, ca dimensiune, nu există. În conformitate cu teoria relativității a lui Einstein și bazându-ne pe concepția noastră despre Dumnezeu și Lumile Spirituale, vom mai face câteva afirmații care, probabil, îi vor șoca pe cei mai mulți dintre noi. Astfel, îndrăznim să afirmăm că, din punctul de vedere al unui observator terestru, pe măsură ce pătrundem în Lumile Spirituale (în vibrații înalte), aceste Lumi se „mentalizează“, timpurile se dilată sau se suprapun, spațiile se curbează sau dispar. Astfel, în anumite Lumi Spirituale, viitorul și trecutul pot coexista cu prezentul. Din punctul de vedere al lui Dumnezeu, credem noi, există numai Prezentul Etern, deoarece Spiritul Suprem este Veșnic.
Revenind la diagrama Tai-Qi, cercul mic alb este perceput de observatorul terestru prin supernove (Lumi care tocmai sunt create), iar cercul mic negru prin găuri negre (Lumi care tocmai dispar).
Viziunile inițiaților asupra Lumilor Spirituale diferă prin faptul că ele sunt privite cu mintea și cu simțurile ființei umane, care, după cum am văzut, sunt limitate, unii dintre ei producând deformări ale acestor viziuni și prin faptul că le abordează din punctul de vedere, subiectiv, al unei anumite religii. Noi considerăm că este mai important să înțelegem mecanismul de apariție a Lumilor în general, a Lumilor Spirituale în special și că este mai puțin important să ne pierdem vremea încercând să facem o clasificare a acestora, încercând să punem de acord viziunile tuturor inițiaților.
După cum am văzut, nu există o graniță strictă între Lumi. Ele coexistă, sunt simultane cu Lumea Fizică și pătrunderea într-una din aceste Lumi se poate realiza prin creșterea vibrațiilor energetice. În funcție de evoluția mentală și de personalitatea fiecăruia dintre noi aceste Lumi pot fi încărcate de beatitudine (Rai) sau de groază (Iad), după cum pot avea un aspect total diferit de lumea terestră. În aceste lumi se poate pătrunde prin tehnici de călătorie astrală sau prin porți energetice de acces.

„Întreaga lume exterioară vizibilă, cu toate creaturile sale, este o copie a alcătuirii lumii interioare spirituale.“ (Jakob Böhme)
„Toate puterile divine formează o succesiune de planuri și sunt asemenea unui arbore.“ (Kabbala: Sefer ha-Bahir)
„Lumea este plină de minuni, de mistere încântătoare și înspăimântătoare. Iar omul își acoperă ochii cu palma, pentru a stăvili lumina fremătătoare.“
„Rugăciunea constituie o înălțare a inteligenței spre Dumnezeu; ea este o conversație a intelectului cu Dumnezeu“(Evagrie Ponticul)
„Slavă lui Dumnezeu, stăpânul lumilor. Prea milostive Stăpân al zilei Judecății de apoi! Pe Tine te adorăm! Pe tine te implorăm ca să ne ajuți; Călăuzește-ne pe calea cea dreaptă.“ (Coran)
„Rugăciunea este un sacrificiu de adorație, precum și o comuniune directă cu Dumnezeu, prin care pătrundem în sanctuarul cerului, și, odată admis în prezența lui Dumnezeu, noi îl interpelăm asupra promisiunilor sale“ (Jean Calvin)
„Rugăciunea mentală nu este, după părerea mea, decât o relație de prietenie, în cadrul căreia te afli, adesea, față în față cu Dumnezeu, de care ști că ești iubit.“ (Tereza de Avila)