strans cu usa in sertarul cu jucarii
mi-am prins gandurile
fugarind un fluture
cu albe petale si insangerate porniri,
marcat de ceea ce i se intamplase.
eu nefiresc si stingherit, am adormit
pe prispa unui tel:
sa ma preschimb in ceea ce nu fusesem
si sa ajung ceea ce nici nu gandisem.
trezit de zumzetul pornirilor insangerate si permanent orbit
de albele petale
m-am dezlipit usor de prispa prea involburata
strivind usor,
intre buricele degetelor mele
prea patate,
prea insangerate,
cu o invidie gelatinoasa,
o tanara omida.