În 1547,9 Octombrie,este botezat în parohia"Santa Maria Mayor" din Alcala de Henares,Miguel de Cervantes Saavedra.Puținele data biografice disponibile ,nu permit stabilirea cu exactitate a locului nașterii.Casa natală se află în Alcala de Henares,însă în ultimul timp Toledo revendică acest drept.
Evenimentele culturale ce se vor desfășura în 2005,sub semnul -Anul celui de al patrulea centenar de la publicarea romanului "Don Quijote de la Mancha"- își propune ,pe lângă promovarea operei lui Cervantes și o relansare a itinerariilor parcurse de Don Quijote.
În Madrid,punctul central îl va constitui Alcala de Henares,iar pentru Castilla-La-Mancha,aria manifestărilor culturale se centra pe axa Toledo-Consuegra(cu ale sale mori de vânt și celebrul castel).
Anul 1551 surprinde familia Cervantes Saavedra mutându-se din Alcala în Valladolid,unde Miguel începe să studieze,finalizându-și studiile in Madrid, zece ani mai
târziu.
Există în viața lui Cervantes,o perioadă ce pare un capitol dintr-un roman de cavalerie,în care cavalerul nu reușește să "agonisească" nimic altceva în afara frustrării.Această perioadă nefastă începe în 1561,odată cu plecarea în Italia,unde își desăvârșește cariera militară.Participă în bătălia Lepantului, sub ordinele lui Juan de Austria;în timpul luptei este grav rănit,datorită acestei răni ,nu își va mai putea utiliza niciodată mâna stângă.
Cervantes își amintește astfel,acest episod:"Mi-am pierdut,în bătălia Lepantului,mâna stângă-rană ce pare oribilă-însă eu o văd minunată,evocându-mi acea memorabilă și înaltă ocazie,de a lupta sub flamura fiului celui ce era Carlos Quinto,de fericită amintire"
În 1575 se îmbarca în Napole, pentru întoarcerea în Spania,corabia este atacată de pirații berbero-arabi.Cervantes cade prizioner și petrece 5 ani în captivitate ,în Algeria.Doar intervenția plină de curaj a mamei sale, pe lângă autorități,îl salvează -ținând cont de cantitatea importantă plătită pentru răscumpărare.
În contextul nefast al realității trăite de Cervantes în această perioadă,visul cavalerului glorios ,moare.Dar mitul acestuia nu poate muri,născându-se astfel Don Quijote,cu nețărmurita sete de a cuceri lumea.Pentru a fi sigur că personajul său își va atinge scopul,Cervantes își înzestrează cavalrerul imaginar,încă de pe prima pagină a romanului ,cu inefabila armură a nebuniei.Armură nu atât trebuincioasă împotriva armelor,cât împotriva durei realități.
Paradoxal,cavalerul fantastic,Don Quijote îi dăruiește nemurirea frustratului cavaler Miguel de Cervantes Saavedra-o simbioză unică de-a lungul secolelor,într-o istorie de cavalerism fără sfârșit.