Plafonul se desprinde încet de fiecare dată când mă bucur că l-am relipit. De fapt, își bate joc de mine. Bine că alții mă respectă! În camera mea trăiesc alături de insecte și viruși ce se dezvoltă pe plantele mamei, care de fapt nici nu-mi plac. Ieri, am descoperit furnici sub lada cu lemne. Garoafa ruptă în trei am plantat-o înapoi în vază. De fapt, radioul e singurul meu prieten. El stă îndoit în vază, feriga îmi recită poezii, iar ciuma florilor se urcă pe mine. O furnică mi-e deja în spate. Calculatorul îmi face cel mai mult rău. Mă încleștează în activități interesante, dar parca eu nu știu că mă minte? Ar fi nevoie de o schimbare. Argila ce îmi strânge porii se curge în chiuvetă fericită că a scăpat de mine în timp ce iau ghivecele si le arunc in frigul de afară. Am aspirat furnicile, iar calculatorul a luat-o la goană la vederea securii tatălui.
Mi-a rămas radioul din vază care îmi recită poezii alături de ferigă. Pe deasupra, garoafa ruptă știe și să joace teatru. A înghițit mult lipici tavanul ca să nu mai cadă bucăți-bucăți nopțile să-mi lovescă tâmplele nervoase.