Oameni și poeți
mai multă poezie.

*

Credeam că eu sunt cel mai nehotărât, iar
oamenii fermi pe care nu-i agreez
din alte motive, sunt mulți.
Nu-i adevărat!
Și ca dovadă: ne privim.

De-aș da curs acelorași instincte
ne-am ține cozile lipite de-ombilic
împreună. Ne știm.

*

Un zâmbet nefiresc de un an și jumătate, deajuns
să mă văd ca o muză schilodită,
alteori Atlas.

*

Poate, cândva, vom fi co-echipieri
când renunțăm la autogoluri și
ne asumăm penalty-urile.