Orice realizare este un prilej de bucurie individuală dar și colectivă, atunci când este vorba despre un autor cunoscut în lumea poeziei de pe agonia.ro
Aici este vorba despre Tincuța Horonceanu Bernevic, membru pe agonia. ro din 09 iulie 2007, când a debutat virtual, aici, cu poezia *Bunicii*, reușind să publice 128 de poezii dedicate celor mici, dintre care un număr de 62 le-a înmănunchiat într-un volum, numit sugestiv, "Zâmbește, Copilărie!".

Tincuța Horonceanu Bernevic, născută la 29 mai l969, în Pârjol, Bacău, scrie poezie, proză scurtă, literatură pentru copii, și colaborează cu diverse reviste și site-uri literare din țară.

A publicat trei volume de poezii:
* Vitrina în care dorm mirii
* Poezii pentru Tudorel - carte de colorat
* Zâmbește, copilărie,

Ultima sa carte, "ZÂMBEȘTE, COPILÃRIE!", a apărut acum câteva zile, mai precis, iulie, 2009, la Editura CD PRESS, sub îngrijirea doamnelor Viorica Iacob și Crăița Georgescu, redactor-șef: Minodora Călina, editor: Costin Diaconescu, într-o prezentare și ținută grafică de excepție. Are 48 de pagini și cel care se încumetă să-i răsfoiască paginile o face, desigur, cu multă emoție, pentru că aici sunt așternute amintirile și lacrimile copilăriei.

*Cartea de poezii "Zâmbește, copilărie!" a Tincuței H. Bernevic este dovada grăitoare a bogăției sufletului uman.
Inocența, iubirea și lumina, atât de caracteristice perioadei copilăriei, sunt prezențe firești sub condeiul doamnei Bernevic.
Tematica poeziilor este diversă, cartea constituind un excelent material didactic pentru serbările preșcolarilor, dar și pentru cele ale școlarilor mici (versurile scrise cu un corp de literă mare ajutandu-i pe aceștia din urma să exerseze cititul intr-un mod placut).
Poeziile Tincuței sunt atât de muzicale și de pline de sensibilitate, incât ne fac sa ne gândim cu nostalgie la minunata perioadă a copilăriei. De aceea, putem spune fară să greșim că aceasta carte se adresează, deopotrivă, copiilor noștri și copilului din noi.*

dar să lăsăm inima și sufletul să vorbească...

*Am primit o întrebare:
Ce te faci când vei fi mare?

Mama spune doctoriță,
Tata vrea o pictoriță,

Bunicul zice-nvățătoare,
Buna vrea aviatoare,

O mătușă, profesoară,
Îmi dă lecții de vioară,

Eu mă tot gândesc de-o lună,
Vreau să fiu o zână bună!*

***

*Zânele

- Mami, ce-i o zână oare?
E o zi de sărbătoare?

- Zânele sunt gânduri bune,
Care au venit pe lume
Cu lumină de la soare.
Orice zână e-o culoare,
Un cuvânt rostit în zori
Sub petala unei flori!

Aripi dintr-un vis
Nevisat și nemaizis,
Și, cântând cu bucurie,
Umblă prin copilărie!*

Răsfoind această carte, îmi vine în minte un pasaj din rostirea lui Gheorghe Grigurcu în prefața volumului meu de versuri *Strigăt din copilărie*, pasaj pe care încerc să-l reproduc din gând și care se potrivește ca o mănușă autoarei de aici.
* poetul poate procura satisfacții reale celor ce văd în fenomenul liric o expresie a vieții afective mai mult decât a rigidului operator de cuvinte, a naturii lăuntrice spontane...*

La acest al treilea volum îi doresc din inimă Tincuței Horonceanu Bernevic, succes și mult mai multe realizări în planul artei și literaturii pentru copii.

Felicitări, tincuța!