Dimineață.
O durere teribilă ce imi ține spatele.
Cafeaua.
Gustul ei mă amărăște azi.


Ascult Simply Red,
Un album vechi,
blue ca privirea mea adumbrită.

Amintirea zilelelor trecute...
Sfârșitul alergăturii nebune printre betoane.
Primul meu capuccino cu mentă.

Ascult o poveste.
TU, cafeaua băută în liniște,
miezul nopții și drumul....

Aud cauciucul cum plânge
trecând pe linia despărțitoare
și în sinea mea mulțumesc partidului
pentru benzile îngroșate
și striate ce au împânzit traseul.

Un album vechi .... blue, că privirea mea ....
O durere teribilă ce îmi ține spatele.

Tu, același Tu!