Razi!


Þie oricum nu ți-ar păsa dacă eu mi-aș distruge sufletul,dacă l-aș arunca în noroi, dacă i-aș tăia aripile,dacă aș renunța la tot ce am mai special.Așa că afișez un zâmbet,ca o mască,care poate ne renaște pe amândoi mai mult,având în vedere că știm ce se ascunde în spatele ei.Dar fiecare își ține gura și trece mai departe,nu am mișca nici măcar un deget să schimbăm sfârșitul dezastruos.
Nu.Nu vreau asta.ști.Știm.Dar nimeni nu zice un cuvant.

Iubesc.Da.Chiar dacă nu arăt asta.
P.S:Ști ce vreau să spun.