m-am aplecat asupra pietrei
și mi-am văzut ochiul
privire fiind
statuii din lăuntrul ei..

m-am ridicat de-asupra frunzei
și mi-am văzut căderea
toamnă fiind
înălțării din lăuntrul ei..

am pășit pe drum
și m-am văzut
țărâna sub-pasului
fiind
fără-de-urma din lăuntrul drumului..

un nume mă căuta
prin risipirea
căreia mă dedasem
fiind...

iar piatra, și frunza, și țărâna
mi-au spus
NU
mai mult
decât cea care sunt..