Nu aș putea o clipă să te scap
Din mâna-mi încleștată de iubire,
În mii de cioburi chipul să ți-l crap,
Să țin în palmă o simplă amintire.
Nu pot iubito ochii să ți-i pierd
Căci strălucirea lor mi-e muză!
Și nu vreau sincer, nici nu pot să cred!
Că pâlpâitul lor e doar o spuză...
Nu sti iubito, zău! Nu sti deloc!
Ce aprigă-ți iubire port în mine,
Ce chin m-apasă, mă simt un dobitoc!
Să mă despart de gândul tău nu-mi vine.
Iubito, nu vreau să mă crezi nebun!
Dar jur că dragostea-mi aleargă în neștire,
La zeci de continente-am să le spun
Să te găsească și să-ți dea de știre.
De vrei să știi ceva de mine,
Întreabă marea.Ea chinu-mi înțelege.
M-a spovedit cu valurile-i line,
M-a 'ncoronat de suferință rege.
Plesnit cu palme grele, vântul,
M-a 'mbărbătat să-mi caut fericirea,
Destul! i-am spus, distrus de gândul
Că te-am pierdut, că mi-ai secat trăirea