Am cules cu grija in palma mea diforma un gand,si l-am lasat sa hoinareasca prin cele mai indepartate colturi ale inimii sa caute senzatii si fapte cu adevarat marete dar...a fost doar o clipa de o insemnatate covarsitoare...si totusi...usa sufletului va ramane vesnic inchisa,insensibila la aceste mici ameteli ale dragostei si ale binefacerii pe care noi oamenii le numim laolalta fericire,iar sufletul...se va chinui vesnic in imensitatea nimicniciei.