Acum plec
Dar,inimă,tu rămâi
Acolo,departe de mine
De ochi ce n-or să te vadă
De mâini ce nu te vor atinge
De buze ce n-o să te sărute.

Trenul pornește
Rămâne amintirea
Și alte mii de gânduri.
În sufletul meu,în mintea mea,
În ochii mei,vezi tristețe
Dar prea târziu,am plecat.

Simt frică
ÃŽmi inunda sufletul
Aș vrea să pot uita
Dar...ce va fi cu timpul?
Mă voi pierde în zâmbete
Mă voi scufunda în lacrimi?

Rătăcesc ascunsă
Împreună cu privirea
Din nou caut în jur
Un gând,un vis,o-mbrațișare
Primesc în schimb o adiere..
Și simt că ești aici.

Dar acum știu,
M-am trezit din visul meu
Nu ești tu aici.
E trenul...a ajuns.