HARTÃ SUMARÃ A ÎMPÃRÃÞIEI CERURILOR

Dacă v-am vorbit despre lucruri pământești și nu credeți, cum veți crede când vă voi spune despre cele cerești? ( Ioan 3.12 )
Dincolo de tot ce ne-am putea imagina, există o entitate, necreată, infinită, eternă, atotputernică, atotștiutoare, care cuprinde în Sine toată iubirea, adevărul, înțelepciunea, frumusețea.
–Dumnezeu. –YHWH-Yehwah- Izvorul vieții.
Eu sunt Cel ce sunt- Cel ce există-Cel care vă face să existați- Cel care face totul să existe –
- Existența Însăși- Ego eimi- Ființa.
Cine l-a creat pe Dumnezeu?- nu L-a creat nimeni, EL ESTE EXISTENÞA, El este realitatea ultimă și principiul primordial.
Nu poate mintea omenească să înțeleagă acest concept, nimeni nu l-a „văzut” pe Dumnezeu, nu-L putem cuprinde, dacă l-am putea cuprinde, n-ar mai fi Dumnezeu, ci o realitate inferioară nouă. Putem cuprinde, înțelege universul nostru, legile sale, conștiința noastră, pentru că ele ne sunt inferioare.
El s-a manifestat pe Sine însuși, S-a exprimat. S-a turnat pe Sine ca într-o matrice, în ființa Fiului Său-
- L-a născut (termenul creștin), prin Duhul Său, undeva într-un domeniu de existență cu mai mult de zece dimensiuni.
Ființa Fiului cuprinde toată plinătatea Dumnezeirii ( Coloseni 2.9 )-
- Eu și Tatăl una suntem, ( Ioan 10.30; 17.11,22 )
- El este chipul Dumnezeului celui nevăzut, cel dintâi născut din toată zidirea. ( Coloseni 1.15)
El este Dumnezeu-manifest.
El este Unicul Mijlocitor- adică INTERFAÞA- între Dumnezeu și Creație
aparținând atât Divinității cât și Creației.

Această manifestare- ayatallah (termenul islamic)- Dumnezeu-Fiul- s-a proiectat pe Sine Însuși, în Creație; în domeniile de existență inferioare, pe care le crea și pe care le popula cu multiplicări ale Sale.
S-a proiectat pe Sine, S-a transmis, S-a comunicat pe Sine- Și-a transmis matricea energo-informațională- așa cum sămânța se proiectează pe sine în fiecare celulă a organismului pe care-l generează- în fiecare celulă a unui arbore, de pildă.
Această proiectare în sine însuși, s-a realizat după principiul fractalilor.
...Ai auzit de fractali? Eu am aflat despre ei din emisiunile de știință popularizată, pentru to(n)ți și din cărți S.F. Au fost descoperiți destul de târziu, prin anii ’70, din singurul motiv că urmau să aducă o mai bună cunoaștere a lui Dumnezeu, ca toată știința, prin care El ni se revelează și pe cale rațională.
Sunt niște funcții matematice, a căror reprezentare grafică arată ca niște dantelării complicate și au o proprietate unică în natură. Oricât de mult ai micșora imaginea unui fractal, după un șir de stadii succesive, vei ajunge la aceeași imagine de la care ai plecat, la structura de bază, și asta la infinit, de un număr infinit de ori; și oricât de mult ai mări imaginea unui fractal vei ajunge la aceeași structură- și asta la infinit...
Fractalul este o structură care se reproduce în ea însăși (self-similarity).
Aici ar trebui să ai o revelație...
Creația este o structură care se reproduce în sine însăși.
Ce înseamnă asta?
Prin El, din El și pentru El sunt toate lucrurile-( Romani 11.36 ).
El este matrița în care s-a turnat Dumnezeu pe Sine însuși, matriță prin care a făcut, a zidit, a creat, toată Împărăția
El a creat tot ce există, proiectându-se pe Sine în Sine însuși multiplicându-se exponențial,
realizând mai întâi spații-lăcașuri, scaune de domnie-tronuri (termenul biblic), universuri multidimensionale- ceruri;
umplând domeniile de existență superioare cu spații (universuri),-lăcașuri, din ce în ce mai mici, având tot mai puține dimensiuni-realizând, astfel o structură asemănătoare unor faguri într-un alt fagure.
Ca o sferă cuprinzând în interiorul său mai multe sfere mai mici- universuri cu zece dimensiuni; fiecare din acestea cuprinzând mai multe sfere- universuri cu opt dimensiuni; în fiecare din acestea mai multe universuri cu șase dimensiuni; și în fiecare din ele mai multe universuri cu patru dimensiuni și toate acestea formează Împărăția cerurilor.
Sfere în interiorul altor sfere- o imagine pe care au intuit-o, chiar dacă incomplet, Platon și Socrate- acești creștini avant la lettre.
Toate aceste ceruri El le-a creat ca Elohim- stăpân al puterilor, tradus uneori ca Dumnezeu al armatelor.
Care armate? Care puteri?
– Informația, energia, materia, spațiul, timpul; toate cu multiplele lor dimensiuni; seturile de legi care guvernează nivelurile ierarhice de organizare ale acestor puteri, ale acestor armate,....
De asta la începutul capitolului Geneza, El apare ca Elohim, Stăpân al puterilor, care-și crează cerurile, (lăcașurile, spațiile, domenile de existență )- decorul.
În casa Tatălui Meu, multe lăcașuri sunt. ( Ioan 14.2 )
(Dumnezeu nu este un ceasornicar, cum credeau mecaniciștii; El este informatician, un programator- Programatorul)
Ca Yhwh- Existență, a populat acesta ceruri cu proiecții ale sale, după chipul și asemănarea Sa- o armată de dumnezei mai mici, care există pentru că Dumnezeu-principiul existenței, din interiorul lor le face să existe.
O armată de elohimi- stăpâni ai puterilor din domeniul lor de existență, din cerul- lăcașul, nivelul lor infoenergetic
Aceștia sunt îngerii- angheloi (greacă- se citește anghelii) trimiși ai lui Dumnezeu, nu în sensul de delegat (care sunt apostoloi- citește apostolii) ci în sensul de trimiteri-proiecții ale Lui, umbre ale divinității.
Dumnezeu se trimite pe Sine Însuși în îngeri, se proiectează în creaturile Lui, se reproduce în Sine, ca un fractal -își reproduce structura în Sine însuși.
El și-a transmis, și-a proiectat, și-a trimis dumnezeirea în interiorul îngerilor-multiplicările Sale.
A creat serafimii- trimiteri ale Sale în Sine Însuși, îngerii cu șase aripi- cele șase dimensiuni în plus față de Adam;
apoi heruvimii- îngerii cu patru aripi- cele patru dimensiuni în plus față de Adam;
și îngerii începători cu două aripi- cu două dimensiuni în plus.
Coborând în universul inferior, de fapt cel mai de jos nivel al Împărăției cerurilor, L-a creat pe Adam.
Toate aceste ființe sunt creaturi, nu sunt YHWH, nu au o existență în sine, ci există datorită Principiului Existenței, care le face să existe, proiectat în ele de Creator- Unicul Dumnezeu- Unicul dătător de viață
Dar toate aceste ființe, proiecții ale lui Dumnezeu în Sine Însuși sunt elohimi- stăpâni ai puterilor; ai informației, energiei, spațiului, timpului- corespunzătoare domeniului, nivelului lor de existență- cerului lor-și a celor inferioare, dispun de aceste puteri, dispun de legile lăcașului lor (se teleportează, materializează energia gândurilor), sunt într-o stare de armonie perfectă cu Creatorul și cu tot restul creației; dar nu dispun de existența lor.
Sunt dumnezei dar nu sunt Dumnezeul.
Dumnezeul cel Viu- singurul care ESTE- este unicul YeHWaH- unica Sursă-Izvor al vieții.
Dumnezeu este Unicul.
Iisus descrie Împărăția cerurilor, în pilda grăuntelui de muștar, unde principiul primordial, sămânța, se multiplică pe sine, organizându-se pe planuri ierarhice de existență- ramurile care dau alte ramuri, asemeni cerurilor care dau alte ceruri.
Ajungând până la ultima celulă a copacului care conține în sine, în întregime, sămânța-
- așa cum sămânța conține în sine tot copacul ca și fiecare celulă în parte- prin ADN, prin informația genetică esențială.
Analog lui Dumnezeu, care cuprinde în Sine toată Împărăția cerurilor, pînă la ultima celula –Adam;
- tot așa cum ultima celulă a Creației îl cuprinde în sine în întregime, pe Dumnezeu, printr-o esență codificată a informației și energiei divine, printr-un ADN spiritual, un genom duhovnicesc, printr-o proiecție a fractalului divin, a dumnezeirii, a chipului și asemănării divine, o pecete a Duhului Sfânt.
Partea conține în sine Întregul- principiul Fractalic, principiul Holografic al Creației.
Nici o celulă a copacului de muștar nu crește în afara sămânței, ceea ce face să existe celula este tocmai această proiecție a sămânței în alcătuirea celulei.
Asemenea sămânței de muștar care este una și din care ies mulți,
din El Unul ies cei mulți- de uno pluribum expendit.
Diferența este că, expansiunea grăuntelui de muștar se produce în afara sa, de la mic la mare, în interiorul unui spațiu preexistent;
pe când expansiunea creației se produce în interiorul lui Dumnezeu, de la mare la mic- de la niveluri energetice superioare spre vibrații din ce în ce mai joase, creând spațiul pe măsură ce-l ocupă
Dumnezeu, din prea mare dragoste, s-a reprodus pe Sine în Sine, ca un fractal, ca un ADN, ca o esență de informație și energie –semnul lui Iona- creând Împărăția cerurilor populată cu multiplicări ale Sale- îngerii.
Cel mai jos nivel energetic transcendent (din Împărăție)- este domeniul de existență al lui Adam- grădina Raiului.

-----------------