putem intra foarte ușor unul prin celălalt
existăm doar intrându-ne reciproc prin carne
mă primește în ea. o străbat de la un capăt la altul.

amândoi căutăm o casă
eu una pe malul unui râu. câțiva aluni. o fântână
și labradori sălbatici. ea una asemănătoare izolată.
vrea doar să deschidă o ușă și să înceapă altă încăpere
una care să o continue. ca și cum odată ajuns
prelungeșri fericirea

când se întunecă
aprindem unul altuia lumini prin noi
ca și cum inima ei ar bate în inima mea
mâna ei ar mișca mâna mea
părul ei ar crește din părul meu

oricât de puternice luminile astea
bâjbâim ca doi orbi. „suntem stricați”, alex,
și mă agăț de tocul ușii de pereți ca de
toarte magice invizibile
tu cauți un loc care să vibreze în mine.
de un an cauți

da
putem intra foarte ușor unul prin altul
și ne cunoaștem mai bine ca oricând dar
mișcările noastre se pierd înăuntru cumva
când ne atingem ne îngheață degetele

aici
fiecare gest e o pasăre degerată
cu ace de gheață în loc de aripi
aici
camera siberia