Noaptea ucide
bucuria luminii
atâta splendoare
se pierde în privire
apari din timp în timp
fără să-mi dai de știre
și îți îmbrățișez
și florile
și spinii

E întuneric încă
dincoace de liniștea stelelor
senină catastrofă
și dorul meu nebun
vorbindu-ți de prea multe
am încetat să-ți spun
că nu mai văd pe hartă
culorile lalelelor .