Poeme de demult


***

Prezentare




“Voi fi numit un nebun doar din pricina modului în care te privesc…
… dar în loc să privești nebunul, te vei privi pe tine însuți…
Vei cunoaște atunci că te privesc astfel, ca să știu cine ești!...”


Totul începuse cu mult timp în urmă, însă nu are importanță când a fost acel moment; fapt sigur este doar că… în singurătate, cineva stătea lângă porțile destinului; vise, împărtășite, iar vântul… devenise tăcut; totul părea să fie normal - doar că… rămase ceața, în apropierea gardurilor de sârmă ghimpată străjuind porțile ruginite dintre cele două lumi. Deodată, sufletul surprinse șoaptele vindecătoare…
Era vocea unei zâne…


©Th3Mirr0r