am 11 ani
și nicio tragere de inimă
să mă uit în oglinda asta pe care o văd în tavan

spunea fetița din sala de așteptare
35 de minute timp în care și-a privit vîrfurile codițelor
perfect legate cu fundițe albastre

i se citeau pe degete ultimele urme de cerneală
vorbea despre puii de șerpi ieșiti din găoace
ar fi vrut să mai spună despre șarpele cu clopoței care naște pui
dar gura i s-a închis înainte de
cuvântul vii

dincolo
doi adulți sapă gropi cu picioarele
adâncituri unul pentru celălalt
alături
într-un fel de încăpere îngustă neterminată
ca o viață
în așteptarea celei mai frumoase morți de pe pământ

aceeași culoare au ochii lor
și mîinile împletite la fel
si casa ca o cochilie vie
de-acum