pentru că am refuzat marea în schimbul
acestui bărbat
voi sta lipită de spatele lui
să curgă sare iodată din mine
am să păstrez între coapse astrul zilei
pînă va deveni astrul nopții

el se va dezlipi cu toată dragostea
îmi va vorbi despre nisip
lîngă ureche abia perceptibil
fir cu fir
începînd de la rocă pînă la ultima fărîmă

pe urmă totul va deveni firesc
și brusc
o stea îndepărtată
vișina putredă
pe vîrful limbii mele
voi mișca degetele că după o nesfîrșită
și aproape credibilă
hipnoză