când cred că dezleg mai mult leg trecutul de
prezent
nu iți pot arăta dacă nu vrei
ziua
în care nu
am văzut nimic mă tem de
orbire
flăcări albastre împung
inima
a întins masa
ca în fiecare
ne(-)am
strâns
gândurile și
spre cei plecați
dorința de înviere
măcar cât clipa
cât o-mbrățișare
câteva cuvinte ce poate nu le-am spus
dar
am simțit
paștele blajinilor
clișeic
pentru că se moare
repetitiv