noaptea
noaptea aceasta iubito seamănă cu chopin
are degete lungi ca ziua în care mă acompania între rever și inimă
spre umărul rămas alunecă verdele smarald -
cel dus pictează depărtarea cu păianjenul plecării

îmbrac golul
îl leg cu un cordon de la păpușă
și-mi prind în păr gentuța barbie roz

șșșșșș
lacrimile îmi udă pielea pe interior
ciob de puzzle mă clonează gând alb în șapte zări

dar… aerul tace
războiul e-n dreapta
chopin cântă invers
la un pian răsturnat
și ce-am rămas alerg pe un căluț colorat
să-ți prind mâna
atât cât ciocul lor prea negru de-atrofie
să nu vă zboare
păsările verzi…

București – 25 noiembrie 2015