Dacă realitatea ar fi formată numai din miriade cioburi disparate și dispersate în spațiile ei eterogene, nu ne-am putea mișca prin ea, am crea o altă realitate în cer, și în contact cu substanța lui eterată, suferința s-ar dizolva, ne-am mișca de la un nor la altul, am face zilnic băi de lumină, din care am făcut aur lichid, prin alchimia cerului.
Cerul și-ar crește arborescența celestă și s-ar amplifica în miriade alte ceruri.
Funcționarea minții, mecanismele gândurilor și vibrațiile sinelui spiritului, sunt minuni divine, căci fară ele omul s-ar asemăna prea mult cu un animal, ceea ce-l salvează este evoluția acestuia concretizată în progres și tehnologie.
De fapt viața este filozofie, fiecare om are filozofia sa, superficială sau profundă, simplă sau complexă, iar când omul își pierde filozofia asupra vieții, decade într-o platitudine degenerescentă.