mi-am cheltuit tristețea prea
curând
reconstruindu-te din noapte și din zi

din fum de țigară
din zaÈ› de cafea

te-am mângâiat cu stânga
eu
dreptaci

iubindu-te

nebun
umil
stângaci

nimic nu cer

din mine-s dus
acolo unde oameni nu-s

atât mai știu
atat mai sper

că ne vom ocoli în cer