agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Venus and Adonis ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-02-22 | [This text should be read in romana] |
I. Ceasul care merge pe dos
Chiar dacト nu suntem ingenioネ冓 ca Salvador Dali, putem presupune cト doar prin convenネ嬖e ceasurile noastre merg テョn sens orar sau antitrigonometric. Privit de la polul Nord, Pトノテ「ntul se テョnvテ「rte de la vest la est, deci テョn sens antiorar, dar sensul depinde de cadrul de referinネ崙, fiind sens orar dacト privim de la polul Sud. E posibil sト fi existat mai multe ceasuri care se テョnvテ「rteau invers, datoritト aネ册zトビii diferite a rotiネ嫺lor mecanismului lor. Botticelli a pictat cadranul unui ceas cu orele inscripネ嬖onate cu numere romane テョn sens antiorar テョn fresca Sfテ「ntul Augustin la masa de studiu, ceas care aminteネ冲e de ceasul din turnul Domului (catedralei) Santa Maria del Fiore din Florenネ嫗. Pictura se aflト テョn Biserica tuturor sfinネ嬖lor (Ognissanti) din Florenネ嫗, unde se aflト ネ冓 mormテ「ntul lui Botticelli, dar ネ冓 cel al lui Amerigo Vespucci (care テョntテ「mplトフor era legat de descoperiri geografice care rotunjesc Pトノテ「ntul ネ冓 clarificト noネ嬖unile ネ冓 convenネ嬖ile legate de mトピurarea timpului). Aceastト lucrare e complementarト ネ冓 contemporanト cu o picturト a lui Ghirlandaio cu Sfテョntul Ieronim (San Girolamo) la masa de studiu, din aceeaネ冓 bisericト, cele douト fresce fiind lucrate テョn acelaネ冓 timp, la sfテ「rネ冓tul secolului XV. Parcト ar fi un dialog テョntre cei doi sfinネ嬖 care ocupト テョncトパeri similare, dar sunt priviネ嬖 din unghiuri opuse ネ冓 comunicト spiritual unul cu altul, ei fiind totodatト pトビinネ嬖 ai bisericii (alトフuri de Sfテョntul Ambrozie din Milano ネ冓 papa Grigorie I cel Mare). Ambii au trトナt テョn secolele 4-5 dupト Hristos. E interesant de テョnネ嫺les contextul descoperirilor geografice din epoca aceea istoricト, descoperiri la care a participat ネ冓 familia Vespucci. Ceasul rotit invers din interiorul Domului florentin (catedrala Santa Maria del Fiore) este unul dintre cele mai vechi ceasuri mecanice funcネ嬖onale, fiind pictat de Paolo Uccello, la テョnceputul secolului XV. Ora 24 era, convenネ嬖onal, ora apusului soarelui, un reper care marca sfテ「rネ冓tul astronomic al zilei ネ冓 era mutatト manual de-a lungul anului, テョn funcネ嬖e de mersul diferit al soarelui テョn fiecare anotimp. Ceasuri similare au fost instalate, テョn acelaネ冓 secol XV, テョn turnul cu ceas din Piazza San Marco din Veneネ嬖a ネ冓 Turnul orologiului din Piazza dei Signori din Padova, dar acestea au notaネ嬖a テョn sens orar. Acest sistem de mトピurare a timpului a fost folosit mai ales テョn Italia, de unde ネ冓 numele sトブ de ore italiene (sau vechea orト cehト, existテ「nd ネ冓 la ceasul astronomic din Praga), ネ冓 avea avantajul cト arトフa timpul util muncii unei zilei rトノas pテョnト la asfinネ嬖t, fiindcト doar ora rトピトビitului se modifica de-a lungul anului. Privitorii au fost impresionaネ嬖 de miネ冂area antiorarト a limbilor ceasului din Florenネ嫗, cum s-a テョntテ「mplat ネ冓 cu ceasul din cartierul evreiesc din Praga, despre care a scris ネ冓 Apollinaire, iar Blaise Cendrars spunea テョntr-un poem: 窶戲t le monde comme l窶冑orloge du quartier juif de Prague tourne テゥperdument テ rebours窶 (ネ冓 lumea precum orologiul din cartierul evreiesc din Praga se テョnvテ「rte テョn neネ冲ire テョnapoi) II. Jacquemart Odinioarト, figurinele Jacquemart fトツeau parte din turnuri cu ceas sau din ceasuri cu automate ネ冓 reprezentau bトビbaネ嬖 care aveau rolul de a bate ora, cu un ciocan, テョntr-un clopot. Probabil de aici ネ冓 numele Jacquemart, deoarece テョn francezト marteau テョnseamnト ciocan. Se pot da ca exemple biserica Notre Dame din Dijon, turnul Zytglogge din Berna, turnul orologiului din piaネ嫗 San Marco din Veneネ嬖a, ceasul astronomic din Norwich ネ.a. Vト reamintesc poemul lui Renテゥ Char, Jacquemard et Julia. ネ亙 celebrul balet Coppelia, cu Valsul orelor ネ冓 Muzica pentru automate. Renテゥ Char alege numele テョn acest poem pentru a personifica trecerea timpului. Julia este antipodul feminin al lui Jacquemart. Ambele nume テョncep cu litera J, ceea ce se regトピeネ冲e テョn versurile poemului, prin repetarea adverbului 窶挧adis窶 窶 odinioarト. 窶抂dinioarト iarba era bunト pentru nebuni ネ冓 ostilト cトネトブlui.窶, spune poetul. Luna iulie este luna plenitudinii, dar ciocanul necruネ崙フor al timpului loveネ冲e ritmic ネ冓 constant. Sunetul J mai apare テョn poem テョn adverbul de timp toujours, dar ネ冓 テョn cuvintele orages ネ冓 visages. テ始 apropierea locuinネ嫺i mele, existト ネ冓 acum, veghind peste zona unde merg periodic pentru controlul sトハトフトκ嬖i la o policlinicト din Bucureネ冲i, o statuie gigant a unui alt fel de Jacquemart, care テョnsト loveネ冲e cu ciocanul テョntr-un clopot mort, invizibil, cトホut sub nivelul ciocanului sトブ. La Muzeul Ceasului din Ploieネ冲i existト ネ冓 un ceas cu douト figurine Jaquemart. Jacquemart este テョncト viu. (Bibliografie 窶 internet ネ冓 wikipedia)
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy