pe străzile de pluș și resturi umane,
salahor anonim pe șantier, Cel care a inventat taberele cu refugiați
și dragostea ca formă de apărare pe linia întâi.
Strânge gloanțele ce au penetrat toate straturile de carne, spală sângele în găleți cu apă apoi o transformă în seva trandafirilor sălbatici de pe marginea drumurilor
umblă desculț, dezbrăcat și flămând în mijlocul oamenilor lucrând minuni de neînțeles

în autobuze între scheletele celor vii și
în particular în toate spațiile de mântuire
spitale, închisori, aziluri, orfelinate, la locul accidentelor,
rămânând singur la morgă când se închid ușile.

Întotdeauna neclintit la căpătâiul muribunzilor, dând sufletului mai mult corp și sângelui mai multă inimă.

Dumnezeu are mâinile pline de răni dar nu le bandajează niciodată
lucrând din greu zi de zi ca o mamă singură
să repare toate lucrurile stricate
salvează vieți și cărțile aruncate la gunoi
performează miracole fără să Își arate fața măcar

și mai presus de toate Se frânge bucăți pentru cei ce văd și nevăzători deopotrivă
căci numai așa iubirea poate izbăvi în această lume

ca o vioară la care poți să cânți chiar dacă mâinile ți-au murit.