am petrecut noaptea muzeelor împreună
eram două paltoane întunecate și ne confundam
cu pereții negri ai galeriei de cartier.
romantic-postmodern-gotic
doar mâinile albe se luminau când ni le strângeam
și vocea ta pudibondă
îmi făcea inima păstaie de vanilie.
ne priveam doar din spate, încadrați perfect lângă tablouri
să amânăm momentul
unei prejudecăți fatale.

*
muzeul se închisese; era timpul
să ne cunoaștem cu adevărat.
sub luna din felinar
tu mă priveai
cu libidinoșenia unui amiral bătrân
în care s-au spart toate viscerele lumii.
și nu era nimic nici măcar freudian.
în loc să galopăm printre idei
neconvenționale sau triste memorii,
eu eram doar atât:
o ceafă de porc bine caramelizată
pe o terasă in eforie