„Doamne”, strig,
„am si eu o nedumerire. Vreau,
daca ai timp,
sa iti pun o intrebare... numai una!”
„Sunt numai urechi!”, imi raspunde.
„Doamne, totul e o gluma?”
Ma priveste ingaduitor.
„Da”, imi raspunde, „e o gluma”.
„Si poanta?”, Il intreb... „Care e poanta? Suntem
sase miliarde care nu o intelegem!”
„La revedere!”, imi raspunde. „Ai avut o intrebare. Eu
mai am cateva miliarde de rugaciuni de ascultat.”