De ce nu ai cazut atunci cand te-ai impiedicat de sufletul meu? … Era acolo jos intins pe asfaltul inghetat si in loc sa-l scalzi in iubire, ai ales sa-l strivesti sub talpile tale captusite cu ura… Si ca si cum nu ar fi fost de ajuns ai plecat lasandu-l sa sangereze si sub talpile lor perverse si pline de neghiobie, care se ingesuiau sa-l saraceasca si de ultimile picaturi de sange… Speram sa cazi si tu, sa te destrami, iar sufletul sa ti se scurga printre osemintele secate de atata ura si sa astupe golurile pe care talpile tale grele le-au decupat… Sa ramana acolo; sa nu mai arda si alte suflete dar sa fie ars de dogoarea ochilor sangerii ai celorlalti…