Voiam să plec... S-ajung acolo unde păsările zboară fără să smulgă din mine bucăți de suflet, deși m-am intrebat mereu cum poate să doară un suflet gol... Era gol și negru, dar ma durea atât de tare...Și ai venit; și ce-ai făcut? Þi-ai infipt milioanele de cuțite acolo unde ai crezut că ești mai aproape de sufletul meu; m-ai sfașiat complet, dar ai lăsat lumina să ajungă acolo și să-l umple, să-l trezească din amorțeala care-l impiedica sa mai elibereze iluzii și simțăminte... M-ai intrebat dacă mai vreau să plec acolo; cum ai putut să mă intrebi? chiar nu știai? ... Aș fi vrut să știi că vreau să mă împlinești, aș fi vrut să crezi că poți să mă duci acolo unde nu ma cunoști și nu te cunosc, dar impărțim același trup plin de dorințele noastre... Te iubesc!