Să zic: "te vreau..."
nu pot
și nici nu-mi vine,
decât
sa merg alăturea,
privind
cum arzi în dragoste,
crezând
mai mult în mine,
că fac
mai bine când e negândit.

Să plâng aș vrea,
dar unde
m-aș ascunde, sub
care val,
sa cred că-s nevăzut?
Puțin iți cer:
"sa nu mai stai...
în umbră",
eu te aștept,
m-auzi?
De ce-ai tăcut?