E cald si e intuneric. Malurile s-au spart demult, lovind inconstienta castelelor efemere. Nu au mai ramas borduri de cladit, nici sperante din beton ofilit, intre pauze de masa interminabile.
S-a sfarsit totul, incepand cu un cuvant, fara prepozitie, prefix sau sufix.
Fraza a imbatranit zburand. Aripi de rezerva nu exista. Nici furtuni inchiriate de plictisiti... incurabili...
Urgenta nu mai exista. A fost uitata intr-o incapere cu peretii scorojiti.
Nu, nu picta in albastru... lasa totul asa cum a fost... invizibil.