despletita mintea ta
imi biciuie tampla
si nodurile ei
ma despart in doua

stau si ma intreb impreuna
cu cine am sa te pizmuiesc
pentru poezia pe care ai luat-o?

revarsata inima ta
imi umple pieptul
suvoaiele ei
mi se scurg in suflet

iau o masura fara sfasit
ma intreb cata otrava
as putea sa imi torn astazi?

unduiosi ochii tai
imi picura in crestet
cristalele lor
imi brazdeaza retina

ridic oglinda si te privesc acolo
de unde curgeai
cand ai sclipit in felul acesta?

clocotind vocea ta
imi arde urechea
si coltii ei
imi injecteaza amintire

aprind iarasi focul ca sa te aduc
in minte cand te auzeam
tacand iubire si strigand uitare.