Astăzi, la școală, am avut următorul dialog cu Cristi Oglindoiu, un băiat din clasa a 9-a, de 15 ani, care arata de 12.

Cristi: Doamna, mă-nvoiți și pe mine, să plec și eu mai repede, că nu pot să trec apa!
Doamna: Ce spui, Cristi?
C: Să mă-nvoiți și pe mine, că nu pot să trec apa.
D: Cum nu poți să treci apa?
C: Păi da Doamna, că a crescut apa și trebuie să ocolesc câțiva km pâna la pod...
D: Măi Cristi, explică-mi, că nu înțeleg...
C: Păi Doamna, s-a topit zăpada și a crescut apa și podu' nostru l-a luat apa anu' trecut...
D: Și de anul trecut până acum cum ai trecut?
C: Păi treceam prin apă, Doamna !
D: Cum măi Cristi, prin apă?
C: Păi da, Doamna, că nu era adâncă... treceam prin apă.
D: Și cât era de adâncă apa? Până unde iți ajungea?
C: Până la genunchi, Doamna !
D: Cum până la genunchi? Și tu cum treceai prin apă?
C: Păi, Doamna, mă descălțam, ridicam pantalonii și treceam. Vara-i mai bine, că nu e apa mai deloc! Da' acum a crescut apa și nu mai pot să trec și trebuie să ocolesc câțiva km pâna la pod.

............................................................