aud cum se rotesc amiezile benzi de culoare în agatul tâmplelor

e vocea ta care umple aceste ore de staniu lipite de piele

casa de care-ți vorbesc are fundație săpată în suflet ziduri din gând
în mansardă țopăie îngeri

versul pe care îl citesc zilnic cum ai citi o rugăciune este organul ce ne înnoadă sufletele

încă o cărămidă primită de-a dreptul de dincolo de gând

între ziduri circulare crește a doua inimă