O să adun intr-un vagon anii mei de fericire...bucurii și amintiri...
și poate am sa-l colorez in grafitti...iar atunci cand va trece prin orasul tau, tu sa stii ca acela a fost un vagon din trenul Fantomelor...
Un tren care duce mereu spre Nicaieri...acela este trenul meu...unde am hotarat sa imi las vagonul...
Candva te vei sui in el, iar compartimentul tău va fi acela in care iti vei găsi locul in functie de fotografiile in care te surprinzi. Acelea sunt imaginile imortalizate in care ochii mei te-au privit...
Iți imaginezi?
În orice fragment de vagon a rămas o parte din mine...orice atingi iți aminteste de intensitatea unor culori de roșu și verde pe care atat le-am căutat să-mi decoreze complementar caracterul și felul de a fi...
Într-o sală de mese, în anumite colțuri...luminate de câte o rază, vezi boluri cu apă și nuferi care plutesc, iar în mijloc, lumânărele albastre ce strălucesc noaptea amintind de stelele pe care le privim la mare...
Ma gandesc serios sa fac o schimbare...as vrea sa schimb ideea grafitti-ului, parcă dă senzația că n-as fi eu...și poate că așa sunt eu cu adevărat...caci mereu am stat ascunsă după un paravan al suprafețelor sau chiar mi-am impus să fiu un paradox al stilurilor...
În unul din spatiile rezervate ale vagonului se află un studio gen semi-grădină cu tufișuri de trandafiri galbeni, batuti. Aici in colț găsești un tonomat, cu oldies stuffȘ eu ascult Europe-"Carrie"...sau "Nucul" de Victor Socaciu. Tu vei asculta ce doresti...am multe discuri, și pe undeva ne privește un gramofon (imi plac anticariatele si antichitatile...asa ca), sa trecem mai departe...
tot aici gasesti colectia mea de chitari.
Poate n-am reprezentat nimic in sine sau poate am fost pseudo-cineva, am impresia că este o gandire absolut generală...
dar dincolo de neputinte am vrut ca vagonul meu sa aibă și un spatiu destinat viselor: acel spatiu este mai exact o debara, in care stau ingrămădite la developat filme, mii de filme cu vise, planuri si ganduri.
Poate te-ai intristat...cand intri iți dă impresia că-i o camera inchisă într-o scoică din care curg valurile.E o cameră cu lumină albastră desenată cu delfini.
Sufletul meu a crescut rece si senin întocmai cum îl descrie aceasta cameră, un spatiu restrâns, un fel de semn de intrebare ce se ridică asupra oricui...
Nu mă îndoiesc că esti la fel de complicat ca si mine, dar sunt conștientă că atât eu cât și tu ne lăsăm conduși de aparențe. Printre degetele noastre mereu se va risipi Esența..
Cum deschizi Camera Albastra, dai într-o încăpere, în care singur un bonzai se luptă să supraviețuiască.
Este destul de impunător: crengile lui acoperă toată incăperea de umbră, însă pare să mă părăsească. Tot trupul lui tremură. Aseară m-am dus la el și plângea. M-a înfiorat și am plâns cu el. Era sufletul meu arbore: de cate ori il atingeam ma simtea...
Pare totuși că-și revine. I-au dat mugurași pe undeva la baza tulpinii. Deci...traiesc...traiesc...
Tot în camera asta, dacă ești atent, vei putea distinge un perete fals ce îmi ascunde colecția de carțulii, Compediul muzicii cosmice, carțulii legate in piele...Visul meu a fost sa scriu.
Cand după un periplu în lumea mea, ajungi in gara. Te pregătești să cobori, iar în timp ce treci pe coridor, te întâmpină o adiere de vânt...si o mireasma usoara, blanda de lavandă și portocală pe alocuri (inchizi ochii și simți), ca o mangaiere.

În fața scărilor, într-un văl alb, stă zâmbind...ea, și iți spune cand te apropii...
"stii doar că îmi plac florile. Bine-ai-venit.
Facem schimb? Tu îmi dai cala ta, iar eu iți dau un fir din floarea soarelui!"
"Ce părere ai despre vagonul meu?!"
Iar tu ramai inmarmurit...
"Þi-a plăcut ? l-ai ascultat?
E melodia mea preferata"

Când te-ai întors cu spatele pentru o clipă, ca să mai poți privi odată trenul, gara nu mai exista...trenul de asemenea, iar în fața ta, un fluture zbura tot mai departe...



"Stai!!...Mai stai!..." Dar fluturele,abea se mai zărea...
"Nu mai pot sta. Mă grăbesc către o altă destinație.Trebuie să îmi prind vagonul, i-am promis Timpului ca nu voi intarzia...
Trebuie sa imi prind viata!"