Tata este misogin. De fapt, tata crede că “misogin” n-ar trebui să existe drept cuvânt. Tata crede că este realist când spune că femeia este incapabilă să realizeze ceva, să ducă ceva bun la bun sfârșit.
Pe mine mă cheamă Carmen, deci sunt femeie. Trebuia să fiu bărbat, trebuia să fiu Mircea, trebuia să fiu inginer. Sunt doar femeie.
Îl iubesc pe tata pentru că va rămâne singurul bărbat ce mă va iubi necondiționat. Tata nu mă iubește pentru că merit, nici pentru că vrea. Mă iubește dintr-o reminiscență primitivă, sunt sămânța lui și nu are de ales. Tata trebuie să mă iubească. De dragul lui am vrut să fiu un Mircea cu vagin, dar tata mi-a zis că sunt condamnată genetic. Politehnica și ingineria nu sunt "de femei". Femeia este o mașinărie hormonală care se resetează ciclic odată la 28 de zile. Drept urmare femeia funcționează după o matrice estrogenică, intră și iese din călduri și se manifestă în funcție de aceste momente. E dulce, frumoasă și spirituală când vrea să-ți poarte copiii, când pântecele ei tânjește după sămânță.
Tata m-a vrut până să mă nasc, după care s-a conformat. Întrebat de i-a născut nevasta, băiat ori fată, răspundea sec “copil”…
Nu vorbesc despre mama pentru că ea nu contează. Ea e femeie. Nu este bună de nimic, nici măcar la făcut copii, căci eu sunt femeie la rândul meu. Cred că tata nu cunoaște genetica umană… Biata mamă, din doi de “X” n-o să se facă niciodată “Y”. Tata m-a făcut femeie, dar mama este vinovată.
Îmi urăsc rasa. Suntem slabe și rele, lipsite de rațiune… Prietenia dintre femei este pură ficțiune. Suntem prietene cât timp ne merge rău tuturor, imediat ce uneia îi este bine vrem să o chinuim. Ne uităm cruciș la un izotop mai bun, ne chinuim bărbații crezând că sunt ai noștri, crezând că odată ce ne punem vaginul la dispoziție ni se cuvine totul. Bărbații sunt mai buni ca mine, îi iubesc pe toți pentru că n-am să fiu niciodată unul.
Ce păcat că singura mea calitate nu ține de mine, ci este un dat. Pot să nasc copii. Vreau să nasc băieți ca să simt că am avut un rost. Ca să nasc trebuie să am bărbat, dar mi-e greu să condamn un om iubit să stea lângă mine. Sunt femeie. Tata este preocupat de binele meu. Mă sfătuiește să găsesc “unu’ cu bani” și să fac “pe pisi”, să-l mint și să-l înșel. Tata vrea să mă facă femeie. Dar eu nu pot să mint ceea ce iubesc…nu pot să mint Bărbatul, nu pot să fiu o Evă… Atunci eu nu-s femeie…atunci sunt misogină.