________________________________________
Da, am iubit... nu mi s-a parut,
Prin toate fazele Lunii iubirea-mi a trecut:

"Noua" a fost candva,
Iar lumea imi parea
Mii de cristale de dor neancepute,
Toate, la ale mele picioare asternute...

A "crescut" in cuvinte nerostite;
Aripi de inger visand ma purtau
In orizonturi de simturi nevazute,
De patimi nevandute, ce toate m-adorau...

"Plina" a fost in apogeul vietii,
in fiece zi ma nasteam si muream;
Cu sufletu-mi curios in fibrele cetii,
Dezlegam mistere si taine cunosteam...

In "descrestere" insa sa fie a fost dat;
Unul cate unul, visurile toate
Ca baloanele de sapun s-au spart;
Un neant ramase, sinistru ca o moarte...

Tot ce am iubit eu a fost un esec,
Astazi, sufletu-mi mi-e trist si sec...

Nu stiu ce-a fost... nesansa ... nenoroc...
Cine-mi va putea pune zambetul la loc,
Iar golul din suflet cine-l va putea umple,
Caci ma izbesc de suflete reci doar si de culpe...