este păcat să gândești
n-ajungi unde trebuie cred
nu mai este mult și nu mai contează
ești negru ori alb
galben ori roșu
de fapt numele de om ți se potrivește
aceeași mirare te va bântui
și pentru prima dată vom respira împreună
o să fim atât de mici
încât furnicile vor fi mari în mușuroaiele lor

cred că raiul și iadul s-au mutat împreună
și au hotărât să ne adopte pe toți odată
cerul e talpa
soarele glezna
norii
praful care se ridică atunci când crezi
ca popa nu a furat clopotul bisericii

trebuie doar să taci
este păcat să gândești
oricum nu te ascultă nimeni printre ziduri
cineva a ales deja pentru tine când s-a dat cu banul
tu cu orgoliul îngrămădit în minciună
te-ai împiedicat demult
dar abia acum dor genunchii
poate că este mai bine să nu știi
ce boală ai luat din pământ sângerând